DECIZIE nr. 982 din 8 iulie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (5), art. 9 alin. (1) şi (5), art. 12 alin. (1) şi (5), art. 15 şi art. 18^1 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (5), art. 9 alin. (1) şi (5), art. 12 alin. (1), art. 15 şi art. 18^1 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Mirela Eliza Mărginean în Dosarul nr. 4.294/94/2009 al Judecătoriei Buftea.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 910/2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.294/94/2009, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (5), art. 9 alin. (1) şi (5), art. 12 alin. (1), art. 15 şi art. 18^1 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Mirela Eliza Mărginean într-o cauză având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 3 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 198/2004 impune o serie de obligaţii şi interdicţii disproporţionate proprietarilor imobilelor vizate de expropriere, cele mai importante fiind interdicţiile de emitere a oricărui aviz, acord, permis, autorizaţie cu privire la imobilele supuse exproprierii. În acest context, apreciază că se creează o încălcare abuzivă şi total disproporţionată a dreptului de proprietate, prin aceste interdicţii operându-se o veritabilă naţionalizare, deoarece lipsesc proprietarii de atributul cel mai important al dreptului de proprietate – dispoziţia. De asemenea, arată că art. 4 alin. (2) din acelaşi act normativ este neconstituţional, deoarece prevede că „expropriatorul întocmeşte documentaţiile cadastral-juridice pentru fiecare imobil propus spre expropriere”. Astfel, apreciază că întocmirea documentaţiilor cadastrale reprezintă un atribut exclusiv al proprietarilor imobilelor supuse exproprierii, nicio altă persoană neputând exercita aceste atribute în locul proprietarilor de drept, ceea ce reprezintă un abuz şi o ingerinţă în dreptul de proprietate. Autorul excepţiei susţine totodată că art. 5 alin. (5) din Legea nr. 198/2004 dispune că litigiile nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator, acesta operând înainte de plată despăgubirilor, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie ce impun, ca o condiţie sine qua non, plata prealabilă a unei despăgubiri juste pentru efectuarea procedurii de expropriere. De altfel, autorul excepţiei apreciază că justa şi prealabila despăgubire poate fi dispusă doar de instanţa de judecată, singura autoritate abilitată, în sistemul nostru de drept, să determine ce este just. Or, din moment ce norma constituţională obligă mai întâi la o justă despăgubire, prevederile Legii nr. 198/2004 sunt neconstituţionale, întrucât inversează cronologia evocată de Legea fundamentală.Judecătoria Buftea consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 910/2009.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că reglementarea criticată este constituţională. Astfel, apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale de referinţă, iar în susţinerea punctului său de vedere invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 166/2008 şi nr. 910/2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (5), art. 9 alin. (1) şi (5), art. 12 alin. (1), art. 15 şi art. 18^1 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 184/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008.Aceste texte de lege au următorul conţinut:– Art. 3: "(2) Deţinătorii cu orice titlu ai imobilelor afectate de elaborarea studiului de fezabilitate pe coridorul de expropriere sunt obligaţi, după o prealabilă înştiinţare, să permită accesul pentru efectuarea măsurătorilor topografice, a studiilor geotehnice şi a oricăror operaţiuni necesare studiului de fezabilitate.(3) După avizarea de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale, a fiecărei documentaţii cadastral-juridice de expropriere, aceasta are obligaţia de a transmite unităţilor administrativ-teritoriale lista imobilelor situate pe coridorul de expropriere. După transmiterea acestei liste se interzice emiterea oricărui aviz, acord, permis, autorizaţie cu privire la imobilele supuse exproprierii."; … – Art. 4 alin. (2): "După publicarea hotărârii prevăzute la alin. (1), expropriatorul întocmeşte documentaţiile cadastral-juridice pentru fiecare imobil propus spre expropriere, având în vedere şi dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată. Documentaţiile vor cuprinde şi date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi planuri cu amplasamentul lucrării care se avizează de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale. Planul cu amplasamentul lucrării, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, care conţine delimitarea imobilelor – teren şi/sau construcţii – propuse spre expropriere, cu indicarea numelor deţinătorilor, precum şi a ofertelor de despăgubire, pe categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizaţi, se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afişat până la finalizarea procedurii de expropriere, şi prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.”;– Art. 5 alin. (5): "În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator.";– Art. 9: "(1) Expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului. […](5) Lucrările de utilitate publică privind drumurile care fac obiectul prezentei legi nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invocă existenţa unor litigii privind posesia ori proprietatea imobilului expropriat."; … – Art. 12 alin. (1): "Actele juridice care se încheie după data comunicării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii sau după data plăţii ori, după caz, a consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută, cu excepţia celor care clarifică ulterior exproprierii situaţia juridică a imobilelor, în cazurile prevăzute la art. 5 alin. (4)-(8) şi art. 6 alin. (2) din prezenta lege.";– Art. 15: "Transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativteritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în condiţiile prezentei legi.";– Art. 18^1 : "(1) Orice avize, acorduri, permise sau autorizaţii emise unor terţe persoane pentru imobilele supuse exproprierii de la data avizării de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale, a documentaţiilor cadastral-juridice sunt lovite de nulitate absolută. […](6) Dispoziţia prevăzută la alin. (5) se aplică şi în cazul eliberării unui aviz, acord, permis sau a unei autorizaţii unor terţe persoane pentru imobilele supuse exproprierii." … Autorul excepţiei susţine că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor cuprinse în Legea nr. 198/2004, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu motivare similară.Astfel, prin deciziile nr. 910 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009, şi nr. 1.648 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 22 ianuarie 2010, Curtea a statuat că Legea nr. 198/2004, în ansamblul său, conţine dispoziţii care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere şi stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate şi a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern şi să respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat (Cauza James şi alţii împotriva Marii Britanii, 1986).De asemenea, Curtea a constatat că normele legale criticate nu operează nicio distincţie între subiectele de drept supuse incidenţei lor, astfel încât susţinerea pretinsului lor caracter discriminatoriu este lipsită de temei şi nu poate fi primită.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (5), art. 9 alin. (1) şi (5), art. 12 alin. (1), art. 15 şi art. 18^1 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Mirela Eliza Mărginean în Dosarul nr. 4.294/94/2009 al Judecătoriei Buftea.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește