DECIZIE nr. 980 din 25 iunie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi b), art. 3 lit. u), art. 7-10, art. 11 alin. (1), art. 14 lit. b) şi e), art. 24 lit. b) şi d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorFabian Niculae – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 7-10, art. 14 lit. b) şi e), art. 24 lit. b) şi d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 şi ale art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Valer Covrig-Cudrec în Dosarul nr. 22.909/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspund, pentru C.N.S.A.S., consilierii juridici Mihaela Jugaru şi Alexandru Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.109D/2009, având ca obiect excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi ale art. 14 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Vasile Doroş în Dosarul nr. 18.123/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 1.110D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. a) şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Andrei Lişinschi în Dosarul nr. 25.614/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Andrei Lişinschi, reprezentantul său legal, domnul avocat Mircea-Cosmin Breahnă din cadrul Baroului Bucureşti, iar pentru C.N.S.A.S., consilierii juridici Mihaela Jugaru şi Alexandru Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că reprezentatul părţii Vasile Doroş a depus la dosar o cerere de amânare, având în vedere că nu se poate prezenta, fiind angajat într-o cauză penală aflată pe rolul unei instanţe de judecată. Preşedintele pune în discuţie cererea de amânare. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare. Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.Având în vedere obiectul similar al excepţiilor, preşedintele pune în discuţia părţii prezente şi a reprezentantului Ministerului Public cererea de conexare a dosarelor nr. 1.109D/2009 şi nr. 1.110D/2009 la Dosarul nr. 1.108D/2009, care este primul înregistrat. Atât reprezentantul părţii prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public se opun cererii de conexare.Deliberând, Curtea decide conexarea dosarelor nr. 1.109D/2009 şi nr. 1.110D/2009 la Dosarul nr. 1.108D/2009, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul părţii Andrei Lişinschi solicită admiterea excepţiei, întrucât prin prevederile legale criticate se încalcă dreptul fundamental al persoanei cercetate la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi dreptul la propria imagine.Reprezentanţii C.N.S.A.S. au cerut respingerea excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 22.909/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 7-10, art. 14 lit. b) şi e), art. 24 lit. b) şi d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Valer Covrig-Cudrec. Prin Încheierea din 17 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 18.123/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 14 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Vasile Doroş, iar prin Încheierea din 9 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 25.614/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Andrei Lişinschi.În motivarea excepţiei, autorul Valer Covrig Cudrec susţine că, deşi prevederile Legii nr. 187/1999 au fost declarate în întregime neconstituţionale prin Decizia nr. 51/1998 a Curţii Constituţionale a României, o parte a acestor dispoziţii au fost preluate în noul act normativ emis ca urmare a declarării neconstituţionalităţii. Astfel, actul normativ în discuţie, chiar în forma modificată şi aprobată prin Legea nr. 293/2008, continuă să consacre C.N.S.A.S. prin normele care îi stabilesc atribuţiile, procedurile de urmat, o activitate cu caracter jurisdicţional, care plasează activitatea instituţiei în afara Constituţiei, prevederile legii atacate contravenind în continuare Legii fundamentale.Autorul apreciază că, în forma actuală, prin atribuţiile şi procedurile prevăzute, actul normativ contestat îngrădeşte drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute prin Constituţie, îndepărtându-se de la scopul pentru care a fost adoptat, enunţat ca atare în însuşi titlul legii, respectiv în preambulul său. În opinia autorului, se extinde nepermis sfera legii menţionate în termenii din preambul. Prevederile art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, raportate la art. 14 lit. d) şi e) şi la art. 24 lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, conferă în continuare C.N.S.A.S. un caracter jurisdicţional, cu menţiunea că prin atribuţiile şi procedurile menţionate C.N.S.A.S. decide practic cine se află în ipotezele prevăzute de art. 2 lit. a) şi b) din OUG, soluţie devenită publică, înainte ca o instanţă să se pronunţe cu privire la calitatea persoanei verificate de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia şi fără ca persoana în cauză să fi avut posibilitatea a se apăra.Analizând conţinutul textelor menţionate mai sus, se poate constata că activitatea desfăşurată de C.N.S.A.S. şi de Colegiul Consiliului în vederea stabilirii calităţii de lucrător-colaborator al Securităţii în condiţiile prevăzute de art. 2 din lege, procedură devenită publică prin modalitatea de luare a deciziei, conform prevederilor art. 8 din lege, art. 20 şi art. 21 din Regulament, este o activitate colegială în cadrul căreia se administrează şi evaluează probe, iar verdictul se dă prin votul membrilor Colegiului, verdict realizat prin aprobarea prin hotărâri a notelor de constatare sau emiterea de adeverinţe, care trebuie să fie motivate în fapt şi în drept şi care se comunică persoanelor interesate.De asemenea, autorul excepţiei invocă faptul că prevederile criticate instituie un tratament diferit faţă de unele categorii de persoane, în speţă, faţă de ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, datorită faptului că o eventuală colaborare a acestora cu Securitatea nu poate fi constatată decât în urma cererii făcute de reprezentanţii cultului religios de care aceştia aparţin.Se mai menţionează că faptele respective nu erau prevăzute în legislaţia perioadei avute în vedere de actul normativ, iar prin consecinţele practice, de natură juridică, morală şi socială, se ajunge la încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Mai mult, în opinia autorului, formularea ambiguă a unor texte din actul normativ, precum şi creditul absolut acordat unor relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii pot conduce la luarea unor măsuri arbitrarii. De asemenea, stabilirea vârstei de 16 ani de la care se ia în considerare începerea colaborării cu Securitatea pentru a intra sub incidenţa actului normativ criticat, precum şi publicarea documentelor C.N.S.A.S. înainte ca instanţa judecătorească să se pronunţe constituie o încălcare a principiilor constituţionale şi legale.Prin faptul că există posibilitatea reexaminării situaţiei unor anumite persoane, în urma descoperirii unor documente şi informaţii noi şi neprocesate, se ajunge, în opinia autorului, la nesocotirea puterii de lucru judecat a hotărârilor pronunţate în soluţionarea acţiunilor în constatare, iar prin dispoziţiile care permit C.N.S.A.S. să preia acte şi proceduri desfăşurate sub imperiul unei legi declarate neconstituţionale se încalcă principiul universalităţii legii.Lipsa procurorului cu ocazia soluţionării pe fond şi în recurs a acţiunii în constatare, ca o garanţie a apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, caracterul public al şedinţelor de judecată, precum şi caracterul discriminatoriu al normelor prevăzute în art. 34 din ordonanţă sunt de natură, în opinia autorului, să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale.Ceilalţi autori susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile pentru că instituie o formă de răspundere juridică pentru participarea în trecut la activităţi care nu erau incriminate la acea dată, respectiv dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private şi dreptul la imagine, datorită faptului că unele documente sunt comunicate sau publicate de C.N.S.A.S. şi că şedinţele instanţelor de judecată sunt publice în aceste cazuri în care înscrisurile depuse la dosarul cauzei ce face obiectul acţiunii în constatare conţin referiri directe la viaţa intimă, familială şi privată a diferitelor persoane supuse verificării sau chiar a terţelor persoane.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Dreptul la apărare al persoanei vizate de nota de constatare nu este îngrădit, având posibilitatea legală de a contesta nota de constatare în cadrul acţiunii în contencios formulate în baza art. 11 din ordonanţă. De asemenea, instanţa mai arată că în condiţiile în care informaţiile existente în documentele depuse de C.N.S.A.S. la dosar sunt de natură să aducă atingere drepturilor consacrate de prevederile constituţionale, instanţa poate face aplicarea art. 121 alin. 2 din Codul de procedură civilă, dispunând ca dezbaterea să se facă în şedinţă secretă atunci când dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică ori părţile din proces.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. a) şi b), art. 3, art. 7-10, art. 11 alin. (1), art. 14 lit. b) şi e), art. 24 lit. b) şi d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. În urma analizei susţinerilor autorilor excepţiei, Curtea constată că, în aceea ce priveşte art. 3, obiectul excepţiei urmează a fi restrâns doar la art. 3 lit. u), deoarece numai aceste prevederi sunt criticate de autorul excepţiei.Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:– Art. 2 lit. a) şi b): „În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului; … b) colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;"; … – Art. 3 lit. u): „Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii: [_] u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin.”;– Art. 7: „(1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notă de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.(2) Nota de constatare se înaintează Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. … (3) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi lista documentelor pe baza cărora a fost emisă."; … – Art. 8: „Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz:a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia; … b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia."; … – Art. 9: „În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.”;– Art. 10: „(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se comunică persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor."; … – Art. 11 alin. (1): „Acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită de taxă de timbru.”;– Art. 14 lit. b) şi e): „Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii exercită următoarele atribuţii principale: […] b) comunică, la cererea persoanelor îndreptăţite, identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, în condiţiile art. 1 alin. (7); […]e) dă publicităţii informaţiile şi documentele cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea Securităţii şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi a unor acte de trădare a intereselor naţionale, cu respectarea legislaţiei privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională; procedura urmată, în vederea publicării numelor celor implicaţi în săvârşirea acestor fapte, este aceeaşi ca şi pentru lucrătorii Securităţii, identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;"; … – Art. 24 lit. b) şi d): „Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii are următoarele atribuţii: b) confirmă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, înştiinţările ce urmează a fi comunicate persoanelor verificate;[…]d) aprobă sau infirmă note de constatare şi emite adeverinţe, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;"; … – Art. 28 alin. (3): „În activitatea de documentare, cercetătorii acreditaţi au obligaţia să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată a celor care au fost persecutaţi de organele securităţii statului.”;– Art. 32: „În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţă.”;– Art. 33: „(1) Verificările aflate în curs de desfăşurare la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.(2) Actele şi lucrările efectuate în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân valabile."; … – Art. 34: „(1) Cauzele aflate pe rolul secţiilor civile ale curţilor de apel, în calitate de instanţe de control judecătoresc, ca urmare a exercitării căii de atac prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se transmit Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă de control judecătoresc. Aceasta, la primul termen de judecată, va continua judecarea cauzelor cu luarea în considerare a probelor admise şi a actelor procesuale efectuate de instanţa civilă.(2) Cauzele aflate pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti se transmit, de îndată, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti." … Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept, demnitatea omului şi principiul separaţiei puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) şi (4) privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 26 alin. (1) privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 29 alin. (1) privind libertatea conştiinţei, art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, raportat la art. 11 alin. (1) şi (2), şi art. 20 privind raporturile dintre dreptul intern şi tratatele internaţionale în materia drepturilor omului din Constituţie, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 8 privind viaţa privată şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii unora dintre prevederile legale atacate, prin raportare la critici similare. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 lit. a), art. 10 şi art. 11 din ordonanţa de urgenţă, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale. Curtea a reţinut că prevederile art. 2 lit. a) din ordonanţă definesc noţiunea de „lucrător al Securităţii” şi explicitează în concret semnificaţia termenului. Întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de textul de lege criticat este constatată de instanţa judecătorească Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.Aşa fiind, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. În ceea ce priveşte art. 11, în prezenta cauză se mai susţine că prezenţa procurorului ar trebui să fie obligatorie în cazul litigiilor din faţa instanţei de judecată din această materie, Curtea constatând că nici această critică nu poate fi reţinută, deoarece potrivit prevederilor art. 1 alin. (9), la soluţionarea cererilor în contencios administrativ reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.Prevederile art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii definesc, la rândul lor, noţiunea de „colaborator al Securităţii”. Prevederile art. 2 lit. a) şi b) din acelaşi act normativ nu contravin principiului neretroactivităţii legii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte scopul de deconspirare, enunţat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publică – publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul art. 12 alin. (1) din ordonanţă – a celor care ocupă demnităţile sau funcţiile enumerate în art. 3, precum şi a celor care îşi manifestă intenţia de a candida pentru alegerea ori numirea în aceste demnităţi sau funcţii. Aşadar, exigenţele unei vieţi democratice, aşa cum transpar ele din ansamblul reglementărilor constituţionale şi legale, impun ca persoanele vizate de textul ordonanţei să poată fi identificate şi cunoscute de opinia publică. De asemenea, faptul că legiuitorul a luat în considerare vârsta de 16 ani pentru stabilirea calităţii de colaborator, vârstă de la care un minor avea, în opinia legiuitorului, posibilitatea de a-şi da seama de consecinţele faptelor sale, nu este de natură să aducă atingere vreunei dispoziţii constituţionale.Faptul că în baza art. 3 lit. u) din ordonanţa de urgenţă criticată constatarea calităţii de colaborator presupune o procedură mai complexă pentru ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, întrucât se poate face numai în urma demersurilor reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, nu este de natură să conducă la concluzia că se încalcă art. 16 din Constituţie, având în vedere situaţia diferită a acestor persoane, situaţie ce a determinat o reglementare diferită.În ceea ce priveşte criticile referitoare la caracterul jurisdicţional al C.N.S.A.S., precum şi criticile referitoare la procedurile prevăzute în art. 7-10, Curtea constată că ordonanţa asigură toate garanţiile procesuale privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, având în vedere că persoana interesată are acces la o instanţă de judecată.În ceea ce priveşte susţinerea că prevederile art. 14 lit. b) şi e) din ordonanţa de urgenţă aduc atingere dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi demnităţii persoanei, Curtea reţine faptul că informaţiile respective sunt comunicate doar persoanelor îndreptăţite şi în condiţii care nu sunt de natură să aducă atingere drepturilor menţionate.Pe de altă parte, referitor la susţinerile potrivit cărora procedura din faţa instanţelor de judecată nu este secretă, fapt de natură, de asemenea, să aducă atingere dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi demnităţii persoanei, Curtea reţine că persoana interesată are posibilitatea să ceară instanţei de judecată să facă aplicarea prevederilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă secretă atunci când dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau părţile din proces.Curtea constată că nici prevederile art. 24 lit. b) şi d) şi ale art. 28 alin. (3) criticate nu încalcă vreo dispoziţie constituţională, ele conţinând dispoziţii cu privire la proceduri şi condiţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ordonanţa şi le-a propus.Referitor la criticile privind art. 32 din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că, având în vedere funcţiile şi demnităţile ocupate de persoanele vizate de acest articol, este absolut necesar ca noile documente şi informaţii neprocesate să fie valorificate astfel încât scopurile avute în vedere la adoptarea ordonanţei de urgenţă să fie atinse.În ceea ce priveşte criticile referitoare la dispoziţiile art. 33 din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că acestea nu încalcă principiul neretroactivităţii legii, ele fiind norme cu caracter tranzitoriu. Cât priveşte dispoziţiile art. 34, Curtea constată că acestea nu încalcă art. 16 din Constituţie, aceste norme cu caracter tranzitoriu aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.În ceea ce priveşte raportarea la dispoziţiile constituţionale ale art. 29 alin. (1) privind libertatea conştiinţei şi ale art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, Curtea constată că aceste articole nu sunt incidente în cauză.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi b), art. 3 lit. u), art. 7-10, art. 11 alin. (1), art. 14 lit. b) şi e), art. 24 lit. b) şi d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Valer Covrig-Cudrec în Dosarul nr. 22.909/3/2008, de Vasile Doroş în Dosarul nr. 18.123/3/2008 şi de Andrei Lişinschi în Dosarul nr. 25.614/3/2008, dosare ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Fabian Niculae–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește