DECIZIE nr. 98 din 29 iunie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Banc-Post" – S.A. – Sucursala judeţului Neamt în Dosarul nr. 9.051/1998 al Judecătoriei Piatra-Neamt.La apelul nominal răspunde Societatea Comercială "Banc-Post" – S.A. – Sucursala judeţului Neamt, reprezentată prin consilierul juridic, Gigel Mihaila. Lipseşte cealaltă parte, Gheorghe Turtureanu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autoarei excepţiei, Societatea Comercială "Banc-Post" – S.A. – Sucursala judeţului Neamt, solicita admiterea excepţiei. Faţa de motivarea din notele scrise, depuse la dosarul cauzei, precizează ca după ridicarea excepţiei în faţa instanţei de judecată dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă au fost abrogate potrivit prevederilor art. 103 din cap. VII al Legii nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, cu precizarea ca, potrivit competentei sale, Curtea se pronunţa asupra dispoziţiilor legale din legi sau ordonanţe, în vigoare la data soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă fiind în vigoare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 8 februarie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 9.051/1998, Judecătoria Piatra-Neamt a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Banc-Post" – S.A. – Sucursala judeţului Neamt.În motivarea excepţiei autoarea susţine ca dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale pentru următoarele motive:– textul criticat restrânge, în mod nelegal, exerciţiul libertăţii bancare, dreptul băncilor de a primi şi consemna preţul adjudecarilor licitaţiilor organizate de instanţa de judecată în materia executării silite imobiliare;– prevederile respective sunt neconstituţionale atâta timp cat şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni a devenit banca cu capital de stat conform Legii nr. 66/1996;– art. 49 din Constituţie îngăduie restrangerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi numai când aceasta se face prin lege şi numai pentru motivele prevăzute în textul respectiv;– Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice stabileşte ca toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitării drepturilor lor civile, ocrotite de lege, dacă exercitarea se face potrivit scopului lor economic şi social;– după intrarea în vigoare a Constituţiei au dispărut motivele pentru care în perioada 1949-1989 a fost restrâns dreptul consemnarii preţului unei adjudecări numai la C.E.C. sau la administraţiile financiare; în practica, toţi adjudecatarii consemnează sumele respective la banca creditoare şi nu la C.E.C.;– potrivit art. 16 din Constituţie, nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei, Judecătoria Piatra-Neamt apreciază ca excepţia "este intemeiata, având ca temei legal art. 144 din Constituţia României, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi art. 23 din Legea nr. 47/1992„.În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca dispoziţiile art. 544 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, în esenta, pentru următoarele motive:– legiuitorul nu a vizat sa instituie o dispoziţie de favoare pentru C.E.C. şi pentru organele financiare de stat din teritoriu, ci le-a stabilit o sarcina de a ajuta, ca simpli auxiliari ai justiţiei, la înfăptuirea acesteia;– autoarea excepţiei, o societate bancară cu capital majoritar de stat, are o capacitate de folosinţă determinata, în mod strict, de Legea bancară nr. 58/1998; în cadrul acestei capacităţi nu este cuprinsă nici o modalitate de participare, în mod curent, la înfăptuirea justiţiei;– C.E.C. "reliefeaza şi o importanţa dimensiune de drept public, pe care celelalte societăţi bancare (fie ele şi cu capital majoritar de stat) nu o prezintă"; aceasta priveşte, printre altele, faptul ca, potrivit legii, sumele depuse de populaţie la C.E.C. pe instrumente de economisire, precum şi câştigurile şi dobânzile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat, iar drepturile de creanta asupra sumelor respective sunt imprescriptibile;– în ceea ce priveşte administraţiile financiare, este incontestabila calitatea lor de instituţii publice, distincte de societăţile bancare;– având în vedere pretenţia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate de a se preciza în reglementarea data de alin. 1 al art. 544 teza întâi din Codul de procedură civilă şi dreptul băncilor de a primi sumele consemnate ca preţ al adjudecarilor menţionate, Curtea Constituţională ar trebui, eventual, sa intervină în calitate de legiuitor pozitiv, ceea ce ar fi contrar art. 144 şi 145 din legea fundamentală;– art. 49 din Constituţie nu are relevanta, întrucât participarea la procedura executării silite nu reprezintă un drept al cărui exerciţiu să poată fi supus restrângerii temporare, ci o obligaţie stabilită pentru asigurarea bunului mers al justiţiei.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia ca fiind neîntemeiată, arătând, în esenta, următoarele:– art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă cuprinde o dispoziţie specială, prin care legiuitorul a înţeles să permită numai C.E.C. să efectueze operaţiuni de primire de sume spre consemnare. S-a avut în vedere sustragerea acestor depozite – cu o destinaţie specială şi cu un regim juridic diferit – de la riscul activităţii bancare şi al speculatiilor financiare; un argument în plus este desprins din faptul ca textul acorda şi administraţiei financiare acest drept de a primi în depozit sume consemnate la dispoziţia instanţei, deşi obiectul sau de activitate este străin de operaţiunile bancare. Sumele respective sunt primite în păstrare şi nu sunt purtătoare de dobânzi;– potrivit art. 3 din Legea nr. 66/1996, sumele depuse de persoanele fizice la C.E.C. sunt garantate de stat;– nici un text din Constituţie nu îl împiedica pe legiuitor sa recunoască anumite drepturi unor categorii de persoane fizice sau juridice şi să le interzică altora şi nici sa abiliteze anumite categorii de persoane sa întreprindă anumite activităţi şi sa desfăşoare operaţiuni determinate;– art. 49 din Constituţie, invocat de petent, nu are incidenţa în cauza; acest text se referă la posibilitatea de restrangere a exerciţiului unor drepturi, dar aceasta presupune, mai întâi, ca drepturile respective să fie legal recunoscute. Or, arata în concluzie Guvernul, "în cazul societăţilor bancare, altele decât C.E.C., este vorba de chiar inexistenta, de lege lata, a dreptului de a primi sume spre consemnare şi nu doar de o ingradire a exerciţiului acestuia".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele.Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată.Excepţia a fost formulată în cadrul unui proces de revizuire a unei decizii civile prin care s-a stabilit ca banca nu este abilitata sa primească sume de bani în condiţiile art. 544 din Codul de procedură civilă şi ca astfel de consemnari de sume la dispoziţia instanţei de judecată se fac potrivit alin. 1 al aceluiaşi articol, care prevede că "Adjudecatorul este obligat să depună la C.E.C. sau la administraţia financiară de judeţ preţul în numerar, taxa executorilor judecătoreşti pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare, în termen de o luna de la data adjudecării definitive".Cu privire la primul motiv de neconstituţionalitate, potrivit căruia textul criticat "restrânge, în mod nelegal, exerciţiul libertăţii bancare, dreptul băncilor de a primi şi de a consemna preţul adjudecării licitaţiilor organizate de instanţa de judecată în materia executării silite imobiliare", astfel ca "revizuienţa se considera prejudiciata fără a avea vreo culpa, prin menţinerea acestui text", Curtea constata ca autoarea excepţiei nu indica nici un text constituţional care să fi fost încălcat. Cat priveşte faptul ca autoarea excepţiei se considera prejudiciata prin menţinerea textului respectiv, se retine că nu posibilitatea consemnarii la bănci a sumelor respective interesează pe autoare, ci consemnarea cu menţinerea regimului ce se aplică în prezent C.E.C. şi administraţiilor financiare – anume fără plata unor dobânzi.În legătură cu cel de-al doilea argument, potrivit căruia textul criticat (care exceptează băncile cu capital de stat de la posibilitatea primirii în consignaţie a unor sume la dispoziţia instanţelor judecătoreşti) este neconstitutional atâta timp cat şi C.E.C. a devenit o banca cu capital de stat potrivit Legii nr. 66/1996, nici acesta nu poate fi primit. Transformarea C.E.C. în banca cu capital de stat nu are nici o legătură cu aplicarea prevederilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Aceasta dispoziţie legală nu a fost adoptată în considerarea caracterului de banca cu capital de stat al instituţiei abilitate, de vreme ce şi administraţiile financiare pot, potrivit legii, să facă acelaşi lucru. Şi în actuala reglementare a organizării şi activităţii Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a păstrat unele funcţii proprii şi particularităţi importante faţă de unităţile bancare organizate tradiţional. Este opţiunea legiuitorului, exercitată fără nici o încălcare a normelor şi principiilor constituţionale.Cel de-al treilea argument priveşte încălcarea art. 49 din Constituţie, întrucât, susţine autoarea excepţiei, art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertăţi, restrangere ce nu se poate face decât pentru motivele expres prevăzute în textul menţionat. Motivarea nu are nici o legătură cu prevederile legale atacate. Art. 49 este textul final al unui întreg capitol din Constituţie, capitol ce reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale. Or, interesul pe care îl reclama autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi considerat ca face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute în capitolul menţionat, singurele la care se referă art. 49 din Constituţie.Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine, de asemenea, ca "prin Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice, toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitării drepturilor lor civile …”. Cu privire la acest argument, Curtea constata că nu are nici o legătură cu constituţionalitatea art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Se afirma, în continuare, ca după intrarea în vigoare a Constituţiei au dispărut motivele pentru care, în perioada 1949-1989, a fost restrâns dreptul consemnarii preţului unei adjudecări numai la C.E.C. sau la administraţiile financiare. Autoarea excepţiei nu precizează însă în ce constau motivele dispărute şi în ce mod influenţează ele constituţionalitatea textului contestat din Codul de procedură civilă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se pretinde, de asemenea, ca, în practica, toţi adjudecatarii consemnează atât garanţia de participare la licitaţie, cat şi preţul adjudecării la banca creditoare şi nu la C.E.C. Cu privire la acest argument, Curtea constata, de asemenea, ca acesta nu poate fi un motiv de neconstituţionalitate, constituind o problemă de aplicare a legii.Se mai susţine ca textul atacat contravine prevederilor art. 16 din Constituţia României, potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii sau discriminări".Curtea constata, în primul rând, ca autoarea excepţiei nu a reprodus corect textul constituţional, inlocuind cuvântul "cetăţenii" cu cuvântul "persoanele". În al doilea rând, se retine ca, în mod constant, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenta sa ca art. 16 din Constituţie garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. De aceea textul constituţional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care stabilirea unui regim juridic discriminatoriu s-ar rasfrange asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea acestora în faţa legii şi a autorităţilor publice. În acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 102/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, şi prin Decizia nr. 18/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996.În fine, cu privire la susţinerea autorului excepţiei în cadrul dezbaterilor în fond, potrivit căreia dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt abrogate în baza art. 103 din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, Curtea constata următoarele:Art. 104 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/1999 prevede:"(1) Următoarele dispoziţii legale nu vor fi aplicabile pentru garanţiile reale prevăzute în prezentul titlu:……………………………………………………………………d) Capitolul IV lt; lt;Executarea silită asupra bunurilor nemişcătoare gt; gt; din Codul de procedură civilă." … Art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, criticat de autoarea excepţiei, face parte din cap. IV referitor la "Executarea silită asupra bunurilor nemişcătoare".Motivul invocat de autoarea excepţiei nu vizează constituţionalitatea textului criticat, ci aplicarea în timp a dispoziţiilor acestuia. Or, sub acest aspect, jurisprudenta Curţii Constituţionale a statuat în mod constant că nu intră în competenţa Curţii controlul aplicării legii sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai constatarea dacă aceste dispoziţii sunt în concordanta cu Constituţia. Asa s-a procedat, de exemplu, prin Decizia nr. 285/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 5 august 1997.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Banc-Post" – S.A., Sucursala judeţului Neamt în Dosarul nr. 9.051/1998 alJudecătoriei Piatra-Neamt.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 1999.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește