DECIZIE nr. 976 din 6 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de cetăţeanul chinez Zhang Guixin în Dosarul nr. 7.677/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 528D/2007 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind partea Oficiul Român pentru Imigrări, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul de limba chineză desemnat în cauză spre a asigura traducerea, dl. Ioan Budura.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 532D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de cetăţeanul chinez Zhan Aimei în Dosarul nr. 8.124/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Autorii excepţiilor, prin traducător, sunt de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este, de asemenea, de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 532D/2007 la Dosarul nr. 528D/2007, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente. Prin traducător, acestea formulează susţineri asemănătoare, arătând, în esenţă, că actul normativ criticat nu oferă străinilor care au realizat investiţii în perioada şederii legale în România suficientă protecţie, în sensul protejării dreptului de proprietate. Menţionează, de asemenea, că prin executarea dispoziţiilor de părăsire a teritoriului ţării le este pusă în pericol şi viaţa de familie, autorii excepţiilor având copii născuţi în România şi care în China nu s-ar bucura de recunoaştere şi statut legal.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând în acest sens că susţinerile autorilor au caracterul unor aspecte de fapt asupra cărora Curtea Constituţională nu se poate pronunţa, acestea fiind relevante pentru soluţionarea cauzei în fond de către instanţa de judecată competentă. Mai mult, jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, de exemplu Decizia nr. 642/2007, statuează în sensul constituţionalităţii textelor de lege criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 30 ianuarie 2007 şi 15 martie 2007 pronunţate în dosarele nr. 7.677/2/2006 şi nr. 8.124/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia a fost ridicată de cetăţenii chinezi Zhang Guixin şi Zhan Aimei în cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea unor dispoziţii de părăsire a teritoriului României.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, se susţine, în esenţă, că "prin refuzul de a li se prelungi dreptul de şedere temporară cetăţenilor străini pentru că ar fi introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini, se limitează excesiv şi discriminatoriu dreptul constituţional de proprietate al acestora, în condiţiile în care fapta nu a fost îndeajuns dovedită şi nu s-a stabilit săvârşirea unei infracţiuni cu privire la introducerea ilegală a unor străini, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă". Totodată, textul de lege criticat, prin lipsa de precizie şi claritate, nu îndeplineşte criteriul de calitate în înţelesul dat de practica jurisprudenţială a Curţii Europene, iar pe de altă parte, este discriminatoriu întrucât se aplică numai în cazul străinilor.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, nu încalcă art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţie. De asemenea, textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate nu conţin norme privind dreptul de proprietate şi, ca atare, prevederile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, coroborate cu art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu au incidenţă în cauză.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează regimul străinilor în România, astfel că, evident, se adresează acestora, iar criticile pe motivul discriminării pe criterii de origine naţională sunt nefondate. Întregul act normativ criticat nu se adresează cetăţenilor români, ci străinilor, fiind aplicabil în mod unitar acestora, în funcţie de situaţiile identice în care se află.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, sunt constituţionale. Textele legale criticate au ca obiect de reglementare condiţiile de prelungire a dreptului de şedere temporară în România, dacă în perioada şederii nu a intervenit unul din motivele de nepermitere a intrării în România, referitor la interdicţia introducerii sau încercării de introducere ilegală în România de către un străin a altor străini.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004. După republicarea ordonanţei, cele două texte au fost modificate prin pct. 5 şi 21 ale articolului unic din Legea nr. 482/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 8 alin. (2) lit. b):"(2) Organele poliţiei de frontieră pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:[_]b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini."; … – Art. 50 alin. (2) lit. b):"(2) Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă: [_]b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2)." … În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate încalcă dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi contravin totodată principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie. Se mai invocă, de asemenea, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Examinând prezenta cauză, Curtea Constituţională reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, astfel cum au fost modificate prin pct. 5 şi 21 ale articolului unic din Legea nr. 482/2004, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare similară şi prin raportare la aceleaşi norme constituţionale şi internaţionale ca şi în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 642 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a statuat că aceste dispoziţii legale sunt constituţionale.Cele statuate în decizia indicată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.În plus, Curtea arată că anumite elemente de fapt, care ţin de situaţia personală a autorilor excepţiei şi care au fost invocate în faţa instanţei de contencios constituţional, nu pot fi reţinute ca motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, acestea putând fi însă susţinute în faţa instanţei de contencios administrativ sesizate cu soluţionarea cauzei pe fond.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Zhang Guixin şi Zhan Aimei în Dosarele nr. 7.677/2/2006 şi nr. 8.124/2/2006 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește