Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 821 din 3 decembrie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Maria Eschenasy în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006) al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează completarea şi modificarea legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006), Tribunalul Dolj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Maria Eschenasy într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie formulată în baza Legii nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin Legea nr. 247/2005 au fost conferite drepturi în plus faţă de dispoziţiile anterioare ale Legii nr. 10/2001, astfel că, în măsura în care nu s-a prevăzut un nou termen de notificare sau o repunere în termen, noile prevederi produc o gravă discriminare între persoanele care beneficiază de prevederile acestei legi.Tribunalul Dolj – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin Legea nr. 247/2005 sunt repuse în termenul de a formula plângere împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de restituire a imobilelor preluate abuziv doar persoanele care au formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, nefiind o repunere în termenul de a formula notificarea.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile autorului excepţiei privesc o omisiune de reglementare.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale. În acest sens, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că recunoaşterea sine die a posibilităţii persoanei interesate de a declanşa procedura de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietăţii imobiliare, admisibil pe termen scurt, dar intolerabil într-un stat de drept. În ceea ce priveşte omisiunea legiuitorului de a prelungi prin Legea nr. 247/2005 termenul pentru depunerea notificărilor, arată că, potrivit competenţei sale, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea supusă controlului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că, deşi a fost sesizată de instanţa de judecată cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 247/2005 în integralitate, în realitate, obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prevederi care se referă la modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 4 care consacră principiul nediscriminării, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituţionalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul excepţiei fiind nemulţumit de faptul că actul normativ criticat nu instituie o repunere în termen pentru a beneficia de drepturile ce nu au fost valorificate în temeiul Legii nr. 10/2001, până la adoptarea Legii nr. 247/2005. Însă examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Maria Eschenasy în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006) al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––-