DECIZIE nr. 973 din 31 octombrie 2007

referitoare la sesizarea asupra neconstituţionalităţii Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007



Cu Adresa nr. 51/4.429 din 17 octombrie 2007, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, formulată de un număr de 60 de deputaţi şi un senator, şi anume: Cristian I. Rădulescu, Petru I. Călian, Marius I. Rogin, Cristian B. Ilie, Traian Constantin A. Igaş, Ioan Dumitru I. Puchianu, Aurel A. Olarean, Cornel Ştefan C. Bardan, Constantin M. Petrea, Anca M. Constantinescu, Alexandru A. Ciocâlteu, Alexandru E. Mocanu, Stelian N. Duţu, Cezar Florin Gh. Preda, Horia C. Văsioiu, Graţiela Denisa M. Iordache, Daniel I. Buda, Ioan C. Oltean, Gheorghe G. Barbu, Gheorghe I. Albu, Cosmin Gabriel C. Popp, Petre Străchinaru, Dan S. Cârlan, Ion I. Gonţea, Petru P. Movilă, Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Constantin C. Amarie, Constantin V. Tudor, Dănuţ E. Liga, Marcel Laurenţiu M. Romanescu, Dorin-Liviu D. Nistoran, Nicolae N. Bara, Marian Sorin C. Paveliu, Cornel H. Ştirbeţ, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Mircea Teodor D.V. Iustian, Dan Horaţiu Gh. Buzatu, Vasile I. Pruteanu, Corneliu V. Momanu, Dumitru M. Pardău, Radu V. D. Lambrino, Ionela I. Bruchental, William Gabriel S. Brânză, Mircea Man, Valentin Adrian M. Iliescu, Radu-Cătălin Drăguş, Obuf Cătălin Ovidiu Gh. Buhăianu, Ionesie P. Ghiorghioni, Dumitru D. Becşenescu, Liviu Alexandru H. Miroşeanu, Anca-Daniela C. Boagiu, Daniel I. Ionescu, Dumitru Gh. Puzdrea, Costică N. Canacheu, Valeriu I. Tabără, Dan N. Grigore, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Liviu D. Codîrlă şi Laurenţiu C. Mironescu.Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 9.778 din 17 octombrie 2007 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.451A/2007.În motivarea sesizării se arată:– prevederile art. 1 şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, în forma adoptată prin legea ce formează obiectul sesizării, încalcă prevederile art. 38 din Constituţie, potrivit cărora, „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European”. Or, prin ordonanţa criticată, Guvernul „a decis împărţirea procesului electoral în două segmente diferite – unul cu termene limită definite pentru depunerea însemnelor electorale, pentru depunerea de semnături etc. şi un al doilea, esenţial, fără o dată certă în momentul desfăşurării scrutinului efectiv, definit prin ziua de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, care urmează a fi stabilită în interiorul intervalului de timp al semestrului II al anului 2007”. Astfel, „cetăţenii care au împlinit vârsta de 23 de ani în perioada cuprinsă între 13 mai 2007 şi prima zi a semestrului II al anului 2007 şi care au dorit să îşi depună candidatura în calitate de independenţi, comparativ cu cetăţenii care au împlinit vârsta de 23 de ani la data de 13 mai 2007, au avut la dispoziţie numai 2 zile pentru strângerea unui număr de 100.000 de semnături, interval cuprins între data publicării în Monitorul Oficial al României a OUG nr. 15/2007 şi a intrării acesteia în vigoare – 12 martie 2007 şi termenul limită impus de aceasta pentru depunerea semnăturilor – 14 martie 2007”. Se consideră că, „mai mult decât atât, cetăţenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 şi ziua de referinţă a alegerilor, stabilită ulterior, li s-a restrâns dreptul fundamental de a putea fi aleşi în Parlamentul European, dat fiind faptul că procesul de strângere şi depunere de semnături s-a încheiat înainte de a avea cunoştinţă despre condiţiile înscrierii în cursa electorală.”;– ordonanţa adoptată a fost contrasemnată numai de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, ceea ce încalcă prevederile art. 108 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc că "(…) ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primulministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare". În legătură cu această susţinere se arată că, prin lege, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente "nu are dreptul de a promova şi semna ordonanţe de urgenţă, deoarece instituţiile autonome au dreptul de a promova acte normative, dar ordonanţele de urgenţă trebuie semnate în mod obligatoriu de miniştrii care au obligaţia punerii lor în aplicare.";– soluţia legislativă propusă încalcă art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora". Or, în cauză, niciuna dintre cele trei condiţii nu este îndeplinită. În acest sens, este invocată jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, referitoare la situaţia extraordinară şi caracterul ei obiectiv. În cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007, „atât situaţia excepţională, cât şi motivaţia sunt absolut formale, fără nici cea mai mică referire la o situaţie concretă sau la consecinţele acestei ipotetice situaţii excepţionale”. Sub acest aspect se mai arată că, „având în vedere că nimeni nu este abilitat să certifice dacă alegerile de orice fel reprezintă la un moment dat o prioritate pentru agenda publică, precum şi faptul că, în mod inevitabil, orice alegeri se vor desfăşura într-un context politic, motivaţia este lipsită de fond”. Se mai arată că, potrivit alin. (6) al art. 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta, printre altele, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de acesta, iar între acestea figurează şi dreptul de a fi ales în Parlamentul European, prevăzut la art. 38 din Legea fundamentală;– prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 se încalcă prevederile constituţionale ale art. 71 alin. (2), în conformitate cu care „Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului”. În acest sens se arată că, „începând cu 1 ianuarie 2007, România este reprezentată cu drepturi depline în Parlamentul European de deputaţi şi senatori care au avut până la acea dată statutul de observatori din partea Parlamentului României” şi, „prin prelungirea până la sfârşitul anului a termenului de alegere, a fost afectat dreptul candidaţilor aleşi pe liste de partid la alegerile parlamentare din 2004 de a ocupa locurile rămase vacante ca urmare a desemnării reprezentanţilor României în Parlamentul României”.În consecinţă, se solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatului Poporului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. 51/4.494 din 22 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, prin care arată că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi propune respingerea acesteia pentru următoarele considerente:– primul motiv de neconstituţionalitate, potrivit căruia art. 1 şi 3 din ordonanţă fragmentează perioada electorală, ceea ce ar dezavantaja cetăţenii români care au împlinit vârsta de 23 de ani între 13 mai 2007 şi 1 iulie 2007 faţă de cei care împliniseră această vârstă până la data de 13 mai 2007, este neîntemeiat întrucât "vârsta, ca o condiţie de eligibilitate, este un element de fapt şi nu de drept", iar "opţiunea pentru o anumită vârstă – ca o condiţie de eligibilitate – şi stabilirea datei împlinirii acesteia aparţin autorităţii publice având competenţă normativă: în cazul de faţă, Guvernul". În continuare se arată că, în cadrul oricărui tip de alegeri, pentru care unul dintre criteriile de eligibilitate este vârsta, o parte dintre cetăţenii ţării nu va putea candida dacă nu a împlinit o anumită vârstă până la o anumită dată, astfel că şi în cazul ordonanţei criticate "cetăţenii care au dorit să candideze la alegerile pentru Parlamentul European şi aveau vârsta de 23 de ani la data prevăzută printr-un act normativ anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 nu sunt afectaţi de noul cadru juridic privind alegerile europarlamentare”. De altfel, susţinerea se „referă la un iluzoriu subiect de drept: cetăţenii care urmau să îndeplinească vârsta de 23 de ani în intervalul 13 mai – 1 iulie 2007”, or, „depunerea candidaturii pentru orice funcţie publică eligibilă este rezultatul unei îndelungate reflecţii, al evaluării profunde a şanselor de reuşită, al unei pregătiri amplu analizate şi pregătite politic, material şi logistic.”;– emiterea ordonanţei a fost motivată procedural de cerinţa prorogării termenului la care se făcea referire în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, adică 13 mai 2007. Însă, „datorită tensionării climatului politic intern, ceea ce ar fi putut să afecteze caracterul democratic al alegerilor europarlamentare”, „Guvernul a recurs la o soluţie eminamente europeană şi democratică, şi anume de a amâna alegerile, fără a se afecta operaţiunile electorale realizate deja” şi, „concret, s-a stabilit o altă zi de referinţă, în semestrul al doilea al anului în curs”. Critica potrivit căreia art. 1 din ordonanţă încalcă art. 38 din Constituţie nu trebuie adresată Guvernului, întrucât „textul acestui articol a fost propus chiar de Consiliul Legislativ în avizul pe care l-a formulat pe marginea proiectului de act normativ.”;– nici critica constând în încălcarea art. 38 din Constituţie nu este întemeiată, deoarece art. 3 alin. (2) din ordonanţă "nu face altceva decât să consacre şi să conserve regimul juridic stabilit anterior pentru o operaţie electorală concretă: depunerea listelor de alegători susţinători" până la data de 14 martie 2007, liste care, de altfel, "sunt şi rămân valabile.";– "motivaţia" referitoare la nerespectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie nu poate fi susţinută, "întrucât din expunerea de motive ataşată acestui act normativ se arată foarte clar situaţia extraordinară care a determinat Guvernul să adopte ordonanţa de urgenţă respectivă", precum şi că "Guvernul şi-a motivat pe deplin luarea acestei măsuri de urgenţă". Mai precizează că în expunerea de motive "Guvernul subliniază că, datorită climatului politic existent în ţară la acel moment, nu ar fi fost posibilă o competiţie democratică autentică şi de aceea a recurs la amânarea alegerilor", iar "organizarea unor alegeri într-un climat politic care ar afecta interesul public" reprezintă o situaţie extraordinară în înţelesul art. 115 alin. (4) din Constituţie.Guvernul, cu Adresa nr. 5/5.426 din 29 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, prin care consideră că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că: cerinţa prevăzută de art. 108 alin. (4) din Constituţie, referitoare la contrasemnarea ordonanţelor Guvernului de către miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, "ţine de aspectul formal şi nu de conţinutul acestor acte normative care reprezintă, în esenţă, voinţa Guvernului", iar faptul că neîndeplinirea cerinţei nu este sancţionată cu inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei confirmă această susţinere; potrivit celor statuate prin deciziile Curţii Constituţionale, situaţia extraordinară este o situaţie de fapt pe care Guvernul o apreciază şi intervine pe cale normativă, astfel că dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie nu sunt încălcate, iar în cauză, la data adoptării ordonanţei, "Guvernul a apreciat că situaţia extraordinară era determinată de climatul politic existent care nu putea asigura condiţiile optime pentru procesul electoral"; ordonanţa criticată nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6) şi ale art. 38, referitoare la dreptul cetăţenilor români de a fi aleşi în Parlamentul European, procedura alegerii fiind stabilită prin lege; "dreptul candidaţilor aleşi pe listele de partid la alegerile din 2004 de a ocupa locurile rămase vacante ca urmare a desemnării reprezentanţilor României în Parlamentul European ia naştere numai în momentul în care aceste posturi se vacantează, indiferent care este data de referinţă", astfel că nici art. 71 alin. (2) din Constituţie nu este încălcat.Preşedintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere.CURTEA,examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale Guvernului şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecătorului-raportor, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2007, în ansamblul său, precum şi, potrivit criticilor de neconstituţionalitate formulate, art. 1 şi art. 3 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă.Articolul unic al legii criticate prevede: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2007, cu modificările ulterioare.”Art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007, cu modificările ulterioare, vizate de criticile de neconstituţionalitate, prevăd:– Art. 1: "Ziua de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, în semestrul II al anului 2007.”;– Art. 3 alin. (2): "Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi vor depune listele de alegători prevăzute la alin. (1) la Biroul Electoral Central, până la data de 14 martie 2007 inclusiv, urmând ca listele de candidaţi să fie depuse până la termenul stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (1)."În opinia autorilor sesizării, legea criticată încalcă prevederile constituţionale ale art. 38, art. 71 alin. (2), art. 108 alin. (4) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6), care prevăd:– Art. 38: "În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.";– Art. 71 alin. (2): "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.";– Art. 108 alin. (4): "Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.";– Art. 115 alin. (4) şi (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.[…](6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică." … Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulată, prevederile legii criticate, precum şi art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007, prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţională constată că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:Prima critică de neconstituţionalitate constă, în esenţă, în susţinerea că prevederile art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 au împărţit procesul electoral în două segmente diferite – unul cu termene limită definite şi un al doilea determinat prin ziua de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, ceea ce face ca „cetăţenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 şi ziua de referinţă a alegerilor, stabilită ulterior”, să li se restrângă dreptul fundamental de a fi aleşi în Parlamentul European. Astfel, în opinia autorilor sesizării, sunt încălcate prevederile art. 38 din Constituţia României, care stabilesc că, „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European”.Analizând această susţinere, Curtea constată că textul constituţional menţionat extinde dreptul de a alege al cetăţenilor români de la mediul intern la cel comunitar. Prevederile art. 1 şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece prorogarea datei alegerilor şi recunoaşterea valabilităţii unor operaţiuni electorale efectuate înainte de desfăşurarea alegerilor nu afectează exercitarea dreptului de a fi ales în Parlamentul European. Aşadar, susţinerea nu poate fi reţinută.Prin cea de-a doua critică de neconstituţionalitate se invocă încălcarea prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc că "[…] ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare […]".Încălcarea constă în aceea că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007 nu a fost semnată de ministrul internelor şi al reformei administrative. Or, aşa cum se poate observa, obiectul ordonanţei de urgenţă criticate îl constituie modificarea zilei de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European, recunoaşterea valabilităţii unor operaţiuni electorale, continuitatea valabilităţii listelor de alegători, suspendarea activităţii Biroului Electoral Central etc., aşadar operaţiuni a căror executare intră în atribuţiile exclusive ale preşedintelui Autorităţii Electorale Centrale, care are rang de ministru. Prin urmare şi această critică urmează a fi respinsă.O altă susţinere privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 priveşte adoptarea ei, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, în virtutea cărora „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.Analizând această critică, Curtea constată că în preambulul ordonanţei de urgenţă se precizează motivele care au dus la adoptarea ei, adică imposibilitatea desfăşurării alegerilor europarlamentare datorată climatului politic existent în ţară. Or, asemenea motive nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate, astfel că susţinerea nu poate fi reţinută.În sfârşit, se invocă încălcarea prevederilor art. 71 alin. (2) din Constituţie, conform cărora "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului", cu motivarea că, până la alegerile europarlamentare, ar exista un cumul de mandate parlamentare, în sensul că un mandat de deputat sau de senator se cumulează cu un mandat de europarlamentar. În realitate, acest cumul de mandate nu este neconstituţional, el fiind determinat de perioada de tranziţie de la aderarea la Uniunea Europeană la desemnarea prin vot universal a reprezentanţilor României în Parlamentul European. În consecinţă, Curtea constată că şi această critică este neîntemeiată.Faţă de cele arătate, Curtea constată că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituţională.În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Constată că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituţională.Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Definitivă şi general obligatorie.Dezbaterea a avut loc la data de 31 octombrie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește