DECIZIE nr. 970 din 25 iunie 2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida - președinte->Nicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecător->Acsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecător->Puskas Valentin Zoltan - judecătorAugustin Zegrean - judecător->Antonia Constantin - procurorMihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent->Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Recons - S.A. din Iași în Dosarul nr. 18.883/245/2006 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.>La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin consilierul juridic Cristian Nicolae Mosuti, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepției arată că este neconstituțională interpretarea pe care o dau instanțele judecătorești dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, extinzând aplicabilitatea acestora și în materia căii de atac a recursului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.->CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:->Prin Încheierea din 6 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 18.883/245/2006, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Recons - S.A. din Iași.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că textul de lege criticat îngrădește accesul liber la justiție consacrat prin art. 21 din Constituție. Dispozițiile art. 282^1 din Codul de procedură civilă nu asigură un proces echitabil pentru părțile litigante cu privire la exercitarea căilor de atac, întrucât prin impunerea unei limite valorice a obiectului litigiului "sunt plasate într-un arbitrariu al evaluării" obiectului litigiului. Se creează astfel o discriminare între justițiabilii ale căror pretenții sunt în valoare de până la 100 de mii lei inclusiv și cei ale căror pretenții depășesc această valoare. Pe de altă parte, în situația unui litigiu cu un obiect prezumat ca valoare de până la 100 de mii lei, hotărârea dată în primă instanță poate fi atacată doar cu recurs. În cazul exercitării acestei căi de atac, singurul mijloc de probă admis este proba cu înscrisuri. Or, în cazul în care se impune calificarea căii de atac în funcție de valoarea obiectului litigiului, în această fază procesuală nu s-ar mai putea efectua o evaluare, întrucât nu poate fi administrată proba cu expertiză. Prin urmare, dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.Curtea de Apel Iași – Secția civilă apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, arătând că accesul la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, legiuitorul putând stabili, în situații deosebite, atât reguli speciale de procedură, cât și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 282^1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100 de mii de lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege.Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) și art. 21, precum și în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat, de exemplu prin Decizia nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că acest text de lege nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Așa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.Pe de altă parte, Curtea a considerat că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 282^1 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Recons – S.A. din Iași în Dosarul nr. 18.883/245/2006 al Curții de Apel Iași – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește