DECIZIE nr. 97 din 29 iunie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, excepţie ridicată de Dan Cristian Ionescu în Dosarul nr. 1.224/1998 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde Dan Cristian Ionescu. Lipseşte reprezentantul Baroului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, Dan Cristian Ionescu solicita admiterea excepţiei cu susţinerea ca dispoziţiile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constituţionale privind dreptul la asociere, dreptul la munca şi dreptul la alegerea libera a profesiei, deoarece nu mai permit posibilitatea exercitării profesiei de avocat în cadrul fostelor birouri de avocaţi.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând ca prin Decizia nr. 45/1995 Curtea Constituţională a statuat ca prevederile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 sunt constituţionale şi, de asemenea, ca art. 76 alin. 3 cuprinde o dispoziţie tranzitorie, de trecere la noile modalităţi organizatorice de exercitare a profesiei de avocat. În ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 146/1997 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, Curtea Constituţională a statuat prin deciziile nr. 97/1995 şi nr. 164/1997 ca reglementările cuprinse în aceste acte normative sunt constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 7 decembrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 1.224/1998, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 şi a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, excepţie ridicată de Dan Cristian Ionescu.În motivarea excepţiei autorul acesteia considera ca dispoziţiile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor art. 37 şi 38 din Constituţie privind dreptul la munca, dreptul la asociere profesională, precum şi dreptul de alegere a profesiei şi a locului de muncă.În ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 146/1997 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, considera ca acestea contravin prevederilor art. 21 din Constituţie.Exprimandu-şi opinia, instanţa apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată, întrucât avocatul "poate schimba forma de exercitare a profesiei cu înştiinţarea baroului din care face parte", iar în ceea ce priveşte taxele prevăzute de Legea nr. 146/1997 şi cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, acestea se constituie ca venituri la buget, din care o cota-parte se repartizează justiţiei.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispoziţiile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, textele respective fiind declarate constituţionale prin Decizia nr. 45/1995. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 146/1997 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, se arata ca şi acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se prin Decizia Plenului Curţii nr. 1/1994, Decizia nr. 97/1995 şi prin Decizia nr. 164/1997.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Art. 5 din Legea nr. 51/1995, a cărui constituţionalitate este contestată de autorul excepţiei, prevede, în esenta, ca profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau în societăţi civile profesionale. Art. 76 alin. 3 din aceeaşi lege a prevăzut, cu caracter tranzitoriu, posibilitatea exercitării profesiei de avocat şi în cadrul birourilor de avocaţi prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 pentru o perioadă de cel mult 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 51/1995, acest termen expirand la data de 8 iunie 1998. În speta aflată pentru soluţionare în faţa Curţii de Apel Bucureşti, autorul excepţiei solicitase o hotărâre care să îi îngăduie să îşi exercite în continuare profesia de avocat în cadrul unui asemenea birou şi după această dată.Cu privire la excepţia ridicată Curtea constata următoarele:Prin Decizia nr. 45/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului prealabil prevăzut la art. 144 lit. a) din Constituţie cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, stabilind ca aceste texte sunt constituţionale. Argumentul autorilor obiectiei de neconstituţionalitate are în vedere încălcarea dispoziţiilor art. 37 din Constituţie, faţă de care Curtea a constatat ca aceste dispoziţii nu contravin textului constituţional sus-menţionat. De aceea, avându-se în vedere că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea soluţiei pronunţate în aceasta decizie, urmează ca excepţia privind dispoziţiile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din cauza de faţa să fie respinsă.În ceea ce priveşte concordanta cu dispoziţiile art. 38 din Constituţie, asa cum îşi motiveaza excepţia autorul acesteia în cauza de faţa, Curtea constata ca Legea nr. 51/1995 nu numai că nu ingradeste posibilitatea avocaţilor de a se asocia spre a-şi exercită profesia, dar stabileşte forme multiple de organizare a acestei activităţi: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile-profesionale. Art. 76 alin. 3 din lege cuprinde o dispoziţie tranzitorie, de natura sa faciliteze trecerea la noile modalităţi organizatorice stabilite la art. 5 din lege, fără a contraveni vreunei dispoziţii constituţionale. Asadar, şi sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 şi a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, se constată că asupra constituţionalităţii unor prevederi legale, prin care s-au stabilit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiţie, Curtea Constituţională a statuat, în mod constant, ca accesul la justiţie nu presupune gratuitatea, întrucât justiţia este un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la buget. La rândul sau, timbrul judiciar nu poate avea alta semnificaţie şi nu poate determina alte consecinţe decât cele ale taxei de timbru. În acest sens sunt deciziile: nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, şi nr. 18 din 29 ianuarie 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 164 din 4 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 iulie 1997.Deoarece în raport cu situaţia de fapt din cauza nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, excepţie ridicată de Dan Cristian Ionescu în Dosarul nr. 1.224/1998 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 1999.PREŞEDINTE,prof.univ.dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Maria Bratu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește