DECIZIE nr. 960 din 25 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal se prezintă personal părţile Petre Stanciu şi Marinela Simota, precum şi consilierul juridic Ana-Cristina Geană, cu delegaţie la dosar, pentru partea Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii Petre Stanciu, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Partea Marinela Simota pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Reprezentantul părţii Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti arată că, în opinia, sa excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, deoarece criticile formulate nu sunt pertinente în cauză.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 20.091/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de procuror în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară şi ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, deoarece restrânge rolul procurorului, limitându-i posibilitatea exercitării din oficiu a acţiunii civile numai la cele două situaţii prevăzute de art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală. Astfel, legiuitorul constituant a înţeles să confere Ministerului Public rolul de reprezentant al interesului social, general şi public, care să vegheze la aplicarea legii, una dintre formele concrete de realizare a acestui rol fiind aceea de a instrumenta, în faza de urmărire penală, cauzele penale sub toate aspectele (atât latura penală, cât şi latura civilă), precum şi de a participa la judecarea proceselor, de a-şi manifesta rolul activ şi de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituţie. În timp ce textul constituţional se referă la apărarea ordinii de drept, textul criticat împiedică procurorul să răspundă acestui deziderat constituţional, fiind evidentă împrejurarea că la soluţionarea laturii civile în cadrul procesului penal există şi interese generale, cu implicaţii inclusiv asupra ordinii de drept, în situaţia în care partea vătămată este una dintre instituţiile publice la care se referă art. 145 din Codul penal. De altfel, necesitatea invocării acestei excepţii de neconstituţionalitate izvorăşte din speţa dedusă judecăţii, potrivit căreia, deşi inculpaţii au cauzat o pagubă de peste 5,5 miliarde lei unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, aceasta din urmă a emis oficial adrese, semnate de un inculpat în calitate de director, că nu a suferit nicio vătămare. Or, este evident că textul legal criticat îl împiedică pe procuror într-o astfel de situaţie să exercite din oficiu acţiunea civilă, răspunzând astfel rolului său constituţional de a veghea la respectarea legii şi la apărarea ordinii de drept.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, limitându-se doar la a sesiza instanţa de contencios constituţional.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că procurorul poate numai în anumite limite să exercite acţiunea civilă în procesul penal nu este de natură să contravină rolului Ministrului Public în activitatea judiciară. Sesizarea legală pentru exercitarea acţiunii civile poate fi făcută numai de către persoana îndreptăţită să pretindă despăgubiri pentru paguba suferită, singura excepţie putând viza doar persoana lipsită de capacitate de exerciţiu şi de reprezentant legal.Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, autorul excepţiei vizează extinderea dispoziţiei legale şi la alte situaţii neprevăzute de text. Or, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa un text legal, transformându-se în legislator pozitiv.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Exercitarea din oficiu a acţiunii civile, care au următorul conţinut: "Acţiunea civilă se porneşte şi se exercită şi din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit nu de conţinutul reglementării, ci de ceea ce nu prevede. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 septembrie 2008.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește