DECIZIE nr. 959 din 12 iulie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Val Sylv” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 147/832/2009 al Tribunalului Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Consideră că se impune menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, făcând referire, în acest sens, la Decizia nr. 1.343 din 22 octombrie 2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 147/832/2009, Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Val Sylv” – S.R.L. din Iaşi într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unui recurs.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia critică sancţionarea persoanei juridice proprietară a vehiculului pentru fapta persoanei fizice care îl conduce fără a deţine rovinietă, deşi obligaţia de respectare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 revine acesteia din urmă. Arată că se aduce atingere dreptului de proprietate, aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare determinând o diminuare a patrimoniului celui sancţionat. Întrucât agentul constatator stabileşte cuantumul amenzii, susţine că acesta este învestit cu o putere discreţionară de care ar putea abuza, apreciind în mod subiectiv sancţiunea pe care o va aplica.Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fiind normal ca sancţiunea să fie aplicată utilizatorului reţelei naţionale de drumuri care nu a achitat rovinieta, în condiţiile în care acesta este beneficiarul transportului.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:– Art. 8 alin. (1): "(1) Fapta utilizatorilor români sau străini de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 25 care garantează dreptul la liberă circulaţie, art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 135 alin. (2) lit. a) potrivit căruia statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 836 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2007, reţinând că nu se poate susţine că prin instituirea unei sancţiuni contravenţionale în sarcina persoanelor fizice ori juridice se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenţiei înseamnă diminuarea patrimoniului, iar dispoziţiile legale criticate nu conţin niciun fel de prevederi de natură a afecta în vreun fel libertatea comerţului, pe care statul este dator să o asigure, potrivit art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 57 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia pronunţată prin deciziile amintite îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Totodată, Curtea constată că susţinerea autorului excepţiei în sensul că ar trebui sancţionat şoferul autovehiculului care îl conduce fără să deţină rovinieta valabilă, iar nu persoana juridică proprietară a acestuia, nu constituie o critică de neconstituţionalitate, ci, mai degrabă, o apărare de fapt, ce urmează să fie analizată de instanţa învestită cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că agentul constatator care stabileşte cuantumul amenzii este învestit cu o putere discreţionară de care ar putea abuza, apreciind în mod subiectiv sancţiunea pe care o va aplica, Curtea observă că textul de lege ce formează obiectul excepţiei nu cuprinde nicio referire la competenţa agentului constatator de a stabili sancţiunea aplicabilă, prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 rezumându-se la descrierea conduitei ilicite pe care legiuitorul a înţeles să o califice drept contravenţie. O asemenea critică ar putea fi formulată cu privire la alte dispoziţii din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, care însă nu au fost supuse în prezenta cauză controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Val Sylv” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 147/832/2009 al Tribunalului Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iulie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește