DECIZIE nr. 952 din 25 iunie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Radu Coşca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 511D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 623D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, ridicată de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea parţială de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 623D/2009 la Dosarul nr. 511D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.240/121/2008, Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Radu Coşca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unei hotărâri prin care Consiliul Local al Municipiului Galaţi a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului său de consilier local.Prin Încheierea din 2 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.903/110/2008, Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţia a fost ridicată de Olga Anasia într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect alte cereri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul acesteia susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi, a libertăţii de exprimare şi a dreptului de asociere, reglementate de Constituţie. În acest sens, arată că modalitatea de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, intervenită ca urmare a pierderii calităţii acestuia de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, operează în mod discriminatoriu, în sensul că aceeaşi sancţiune nu este reglementată şi în privinţa parlamentarilor, deşi ambele categorii de persoane ocupă funcţii publice în urma alegerii lor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Măsura prevăzută de textul criticat deschide totodată calea unor abuzuri fără precedent, la care aleşii locali pot fi supuşi de către autorităţile de partid de la nivel central, deoarece orice opinie a acestora, distinctă de cea a formaţiunii politice, poate fi sancţionată prin excludere, ceea ce îngrădeşte libertatea de exprimare. Or, dreptul invocat trebuie apreciat şi în considerarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora alesul local exercită un mandat pentru colectivitatea care l-a ales, şi nu pentru partidul politic pe listele căruia a candidat şi a fost ales. Nu în ultimul rând, autorul excepţiei susţine încălcarea dreptului de asociere, în sensul instituirii pentru alesul local a obligaţiei menţinerii asocierii într-un singur partid politic pe toată durata mandatului său, cu riscul de a pierde această calitate în cazul părăsirii respectivului partid. Mai precizează autorul excepţiei că toate restricţiile invocate nu au nicio justificare din prisma condiţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie, în sensul că scopul „limitării migraţiei politice” nu se subsumează motivelor ce ţin de securitatea naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică, iar măsura încetării de drept a mandatului potrivit art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu respectă principiul proporţionalităţii, se aplică discriminatoriu şi anulează însăşi existenţa dreptului câştigat în urma participării la scrutin.Dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice sunt analizate şi criticate din prisma legăturii cauză-efect cu cele ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, o cauză de încetare a calităţii alesului local de membru al partidului politic pe listele căruia a candidat este, de cele mai multe ori, excluderea sa din partid. Deşi este cea mai gravă dintre sancţiunile stabilite prin statutul unui partid politic, aceasta este sustrasă, însă, controlului judecătoresc, deoarece art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 prevede că „pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului”. Aşadar, o măsură luată de un partid politic, cu efecte atât de importante în planul funcţionării unei autorităţi publice cum este consiliul local sau judeţean – persoană juridică de drept public – este supusă doar „jurisdicţiei interne” a respectivului partid politic, autoritatea publică în cauză fiind obligată doar să constate pasiv că un membru al său, pentru motive care nu ţin de activitatea sa în cadrul instituţiei sau de încălcarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa de funcţia publică pe care o ocupă, îşi pierde automat calitatea de membru. Se poate conchide că prin coroborarea art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 şi a art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este reglementată o formă de control exercitată de persoane private, membre ale formaţiunilor politice, asupra unei instituţii publice, control ce exclude, de plano, orice procedură judiciară împotriva deciziei partidului politic care, prin efectul legii, determină încetarea de drept a mandatului alesului local. În lipsa exercitării liberului acces la justiţie, care trebuie să fie asigurat în mod efectiv şi eficace, consilierul local rămâne neprotejat, justiţia neputându-i asigura o minimă garanţie ori protecţie a dreptului său.Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 511D/2009, apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali contravin prevederilor art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, iar dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcă art. 21 din Legea fundamentală, în sensul că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, nicio lege neputând să îngrădească exercitarea acestui drept.Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 623D/2009, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este nefondată, întrucât dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului, potrivit statutului acestuia.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 este neîntemeiată, deoarece acestea reglementează o situaţie care poate avea loc numai după alegerea în una din funcţiile care beneficiază de statutul de „ales local”, funcţie exercitată în baza unui mandat care, la rândul său, urmează să fie exercitat în condiţiile legii. Prin urmare, nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 40 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie.În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, consideră că este întemeiată în raport de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în măsura în care se interpretează că acest text împiedică accesul la justiţie atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru al partidului politic.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu deciziile nr. 1.167/2007, nr. 915/2007 sau nr. 779/2008. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 faţă de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, apreciază că nu poate fi reţinută, deoarece acestea nu conţin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil. Totodată, precizează că dispoziţiile art. 30, 40 şi 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul legal criticat are următorul cuprins:– Art. 9 alin. (2): „Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) h^1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.”Obiectul excepţiei îl constituie şi dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul conţinut: „(3) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.”Autorii excepţiei apreciază că textele legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (2) cu privire la accesul liber la justiţie, art. 30 alin. (1) care consacră inviolabilitatea libertăţii de exprimare,art. 40 alin. (1) sub aspectul libertăţii de asociere şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 20 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie” şi ale art. 21 alin. (2), în temeiul cărora „Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa”, din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată următoarele:Dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat de Curte din prisma unor critici asemănătoare şi faţă de aceleaşi temeiuri constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008 sau Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, instanţa de contencios constituţional a reţinut, pentru argumentele acolo expuse, că textul de lege criticat nu contravine principiilor egalităţii şi al nediscriminării şi nici nu reglementează o restrângere a libertăţii de exprimare sau a dreptului de asociere, pretins încălcate. Având în vedere că, faţă de jurisprudenţa indicată, în dosarul de faţă nu au fost relevate elemente noi, care să determine schimbarea acesteia, soluţia de respingere a excepţiei, precum şi considerentele care au fundamentat-o se menţin, pentru identitate de raţiune, şi în această cauză.În ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 faţă de art. 21 din Constituţie, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul criticat nu conţine norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil.Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală, „Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.” Această prevedere de ordin constituţional a fost concretizată şi dezvoltată în Legea partidelor politice nr. 14/2003, care, la art. 9, prevede că organizarea partidelor politice are la bază statutul şi programul politic propriu al acestuia, iar printre elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă statutul partidului politic, enumerate la art. 10, sunt şi cele de la lit. g) – „sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor”. Dispoziţiile art. 16 alin. (3) din lege, criticate, stabilesc că „Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului”. Aşadar, textul se referă la existenţa unor jurisdicţii interne ale partidului, care funcţionează potrivit statutului propriu al acestuia, cu atribuţii de soluţionare a diferendelor interne privind dobândirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic respectiv. În acest sens, în art. 15 al legii se prevede că „Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale”. Se poate observa că atât organizarea, cât şi întreaga activitate a partidelor sunt guvernate de norme juridice proprii cuprinse în statute ale acestora, respectând ordinea de drept şi principiile democraţiei. Un partid politic structurat şi care funcţionează potrivit unei discipline stricte poate cere tuturor membrilor săi să adopte o anumită atitudine politică faţă de anumite probleme la un moment dat. Aşa cum arată şi Avocatul Poporului, „instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidelor”.În concluzie, partidele se organizează şi funcţionează pe baza unor norme proprii, adoptate după o procedură proprie, cu o jurisdicţie proprie recunoscută de lege, astfel că nu se poate admite teza încălcării liberului acces la justiţie, susţinută de autorul excepţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, ridicată de Radu Coşca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, ridicată de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește