DECIZIE nr. 95 din 6 martie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Reconversie şi Valorificare Active” – S.A., lichidator al Băncii Internaţionale a Religiilor, în Dosarul nr. 72/F/1997 al Tribunalului Olt – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal sunt prezenţi, prin consilieri juridici, autorul excepţiei, Societatea Naţionala "Îmbunătăţiri Funciare" – S.A. – Sucursala Olt şi Societatea Comercială "Electrica Oltenia" – S.A. – Sucursala Slatina.Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei solicita admiterea acesteia, arătând ca dispoziţiile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, întrucât prin suspendarea procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 64/1995, la cererea instituţiei publice implicate, se paralizeaza orice posibilitate a creditorilor de a-şi exercită drepturi procesuale şi de a-şi recupera creanţele de la debitori. Se arata ca aceste dispoziţii contravin şi prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece obliga judecătorul-sindic de a dispune închiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, la cererea instituţiei publice implicate în privatizarea societăţii. Şi, în sfârşit, se susţine ca dispoziţiile legale atacate sunt în contradictie şi cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) şi b), deoarece creează un regim preferenţial instituţiilor publice şi defavorizeaza celelalte categorii de creditori. În susţinerea celor de mai sus depune note scrise.Celelalte părţi prezente solicita, de asemenea, admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive care au fost invocate de autorul excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind nefondata. Se arata ca art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 permite judecătorului-sindic sa suspende procedura judiciară a falimentului. Aceasta măsura este temporară, fiind luată până la privatizarea societăţii sau pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă un an numai în cazuri temeinic justificate. În consecinţa, prin reglementarea criticata nu sunt incalcate prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 3 iunie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 72/F/1997, Tribunalul Olt – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Reconversie şi Valorificare Active” – S.A., lichidator al Băncii Internaţionale a Religiilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile criticate încalcă principiul liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţia României, acesta însemnând "posibilitatea juridică a persoanei de a avea acces atât la structurile justiţiei, cat şi la mijloacele procedurale de infaptuire a acesteia". Aceasta deoarece – în opinia autorului excepţiei – "deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 suspenda toate celelalte acţiuni judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva debitorului sau a averii sale, urmând ca recuperarea creanţelor să se facă exclusiv în cadrul acestei proceduri”; potrivit art. III alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, creditorii sunt puşi – în aceeaşi argumentare – „în faţa imposibilităţii obiective de a-şi mai putea realiza creanţele împotriva debitorilor, întrucât, potrivit alin. (4) al art. III, în urma privatizării societăţii judecătorul-sindic va dispune, la cererea instituţiei publice implicate, închiderea procedurii în temeiul contractului de vânzare a acţiunilor, iar închiderea procedurii are ca efect descărcarea debitorului de obligaţiile pe care acesta le avea înainte de deschiderea ei”. S-ar încalcă, astfel, în opinia autorilor excepţiei, art. 21, 49 şi art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie.Instanţa de judecată considera ca din modul de redactare a art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 nu s-ar putea retine încălcarea art. 21 din Constituţie, întrucât nimic nu împiedica pe autorul excepţiei – ca de altfel şi pe ceilalţi creditori – să se adreseze cu cereri în justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor lor legitime, în cazul de faţa cu o noua cerere intemeiata pe Legea nr. 64/1995. Se arata ca nici celelalte texte constituţionale invocate nu sunt incalcate.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se considera ca, potrivit alin. (4) al art. III din ordonanţa, închiderea procedurii se va pronunţa condiţionat de prevederile contractului de privatizare, care va trebui sa cuprindă clauze privind modul de satisfacere a creditorilor societăţii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea în cauza poate fi scutită de la plata obligaţiilor bugetare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, dispoziţii având următorul conţinut:"(1) Exerciţiul acţiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea instituţiei publice implicate, faţă de societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% + 1 din capitalul social, ce înregistrează obligaţii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenţa contabilă, aflate în proces de privatizare, cuprinse în programe speciale care să conducă la creşterea atractivităţii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de intenţie pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni.(2) Suspendarea va fi pronunţată de instanţa competenţa pentru o perioadă de un an, care va putea fi prelungită, în cazuri temeinic justificate, cu maximum un an. … (3) În termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii de suspendare, administratorul sau, după caz, lichidatorul va fi obligat să prezinte instituţiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operaţiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciară. … (4) În urma privatizării societăţii prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, judecătorul-sindic va pronunţa, la cererea instituţiei publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a acţiunilor." … Critica de neconstituţionalitate a textelor de lege menţionate se bazează, în esenta, pe susţinerea potrivit căreia instituirea acestui motiv de suspendare a procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 încalcă dreptul de acces liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, dispoziţiile art. 49 alin. (2) privind restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi dispoziţiile art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea fundamentală, potrivit căruia statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale şi protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, raportate la textele din Constituţie invocate de autorul excepţiei, s-a pronunţat prin Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 28 octombrie 2002.În considerentele acestei decizii, Curtea a reţinut ca suspendarea exercitării acţiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, dat fiind ca prin însăşi natura ei această măsură constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanţa competenţa, pe o perioadă limitată, potrivit art. III alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, după constatarea de către judecător a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în alin. (1) al aceluiaşi articol, şi anume: să fie vorba de o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% + 1 din capitalul social; societatea comercială în cauza să aibă obligaţii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenţa contabilă; societatea comercială să se afle în proces de privatizare, fiind cuprinsă într-un program special menit sa ducă la creşterea atractivităţii acesteia pentru privatizare sau să se fi înregistrat scrisori de intenţie pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni ale acesteia. În condiţiile în care măsura suspendării nu operează de drept, ci, asa cum s-a arătat, în cadrul unei proceduri judiciare, creditorii şi toate celelalte persoane interesate au posibilitatea sa înfăţişeze instanţei punctul lor de vedere cu privire la existenta tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea acţiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de lege.În acelaşi sens, Curtea a reţinut ca procedura suspendată pe cale judiciară urmează să se inchida tot pe cale judiciară, fie în condiţiile prevăzute de art. 117 şi următoarele din Legea nr. 64/1995, republicată, dacă nu s-a realizat privatizarea, fie în condiţiile prevăzute de art. III alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, în urma privatizării prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni.De asemenea, Curtea a reţinut ca titularii drepturilor de creanta care au solicitat deschiderea procedurii faţă de societatea comercială ajunsă în incapacitate de plată au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale prevăzute de art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, să îşi recupereze creanţele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în condiţiile dreptului comun, de la succesorii societăţii comerciale privatizate.Asadar, atât măsura suspendării, cat şi închiderea procedurii prevăzute de lege au loc în cadru judiciar, în faţa instanţei competente, neputându-se retine, în consecinţa, ca prin textul de lege care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate s-ar restrânge exerciţiul dreptului sau însuşi dreptul de liber acces la justiţie.Pentru aceleaşi considerente, Curtea Constituţională a statuat ca dispoziţiile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 nu sunt contrare prevederilor art. 49 din Constituţie, întrucât textul criticat este un text de procedura – deci fără efect cu privire la dreptul substanţial al creditorilor -, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, reglementarea procedurilor judiciare este de competenţa legiuitorului.Şi, în sfârşit, prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat ca aceste dispoziţii nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie, deoarece măsura suspendării răspunde tocmai exigenţei formulate de Legea fundamentală, fiind menita sa salveze societăţile comerciale în dificultate şi capitalurile acestora, pentru a-şi putea îndeplini în continuare funcţiile economice pentru care au fost create – deci pentru a asigura libertatea comerţului -, precum şi toate obligaţiile ce decurg din aceste funcţii, inclusiv aceea de a-şi achită obligaţiile faţă de creditori.Atât considerentele, cat şi soluţia din aceasta decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Reconversie şi Valorificare Active” – S.A., lichidator al Băncii Internaţionale a Religiilor, în Dosarul nr. 72/F/1997 al Tribunalului Olt – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește