DECIZIE nr. 949 din 25 iunie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, excepţie ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili în Dosarul nr. 718/302/RF/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă.Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia critică o omisiune legislativă. Precizează că autorul excepţiei îşi axează critica pe faptul că cetăţenii străini nu pot solicita declasificarea anumitor informaţii, însă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu are competenţa de a complini carenţele legislative.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 718/302/RF/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili într-o cauză aflată în stadiul procesual al recursului, având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de anulare a dreptului acestuia de şedere în România, de anulare a formei de protecţie anterior acordate şi de refuzare a menţinerii formei de protecţie ori a acordării unei noi forme de protecţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că legea criticată este contrară, în ansamblul său, prevederilor art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. Aceasta, deoarece, potrivit art. 20 din lege, se pot clasifica informaţii de ordin personal, fără ca persoana vizată să aibă la îndemână o cale de atac. Se arată că excluderea cetăţenilor străini din sfera persoanelor care pot cere, în temeiul art. 20 din lege, declasificarea unor informaţii care îi privesc este contrară principiului nondiscriminării în exercitarea unei căi de atac efective în legătură cu un drept recunoscut de Convenţie, în speţă, art. 8. Se precizează că utilizarea, în cadrul unei proceduri judiciare, a informaţiilor astfel clasificate, determină încălcarea art. 21 din Constituţie şi a art. 6 din Convenţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, necontravenind niciuneia dintre normele constituţionale şi internaţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002. Prevederile art. 20 din lege, la care face referire autorul excepţiei, au următoarea redactare: „Art. 20. – Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt încălcate prevederile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse la art. 6 – "Dreptul la un proces echitabil", la art. 8 – "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie", art. 13 – "Dreptul la un recurs efectiv" şi la art. 14 – "Interzicerea discriminării", precum şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, referitoare la interzicerea generală a discriminării, şi cele ale art. 21 din Constituţie privind dreptul de acces liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte Legea nr. 182/2002 în ansamblul său, autorul excepţiei nu formulează critici concrete, din care să se poată deduce eventuala contrarietate a întregii reglementări cu textele din Constituţie şi din celelalte documente internaţionale invocate, ci se limitează la a afirma caracterul neconstituţional al acesteia, fără să ofere însă argumente în sprijinul acestei aserţiuni. Curtea reţine că regimul informaţiilor clasificate, reglementat prin legea criticată, se justifică prin importanţa deosebită a acestora pentru siguranţa naţională, iar Constituţia României, prin art. 53 şi însuşi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat de autorul excepţiei, permit autorităţilor statului adoptarea măsurilor legale care, într-o societate democratică, sunt apreciate ca necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii sau prevenirea faptelor penale ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile Legii nr. 182/2002 sunt discriminatorii şi nesocotesc dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv, întrucât nu permit şi cetăţenilor străini să solicite, în temeiul art. 20 din lege, declasificarea unor informaţii care îi privesc. Curtea constată că, astfel formulată, critica de neconstituţionalitate tinde la completarea legii, atribuţie care excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea sa, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, prin raportare la dispoziţiile sau principiile Constituţiei, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, excepţie ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili în Dosarul nr. 718/302/RF/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește