DECIZIE nr. 94 din 17 iunie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romsuintest” – S.A. din comuna Peris, judeţul Ilfov, în Dosarul nr. 3.821/1998 al Judecătoriei Buftea.La apelul nominal a răspuns autoarea excepţiei, prin avocat, lipsind cealaltă parte, Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Ilfov, pentru care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, avocatul părţii prezente solicita admiterea excepţiei, deoarece prevederile art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 contravin dispoziţiilor constituţionale prin aceea ca averea dobandita licit printr-un act de comerţ este supusă confiscării. Aceasta măsura este cu atât mai evidenta cu cat Societatea Comercială „Romsuintest” – S.A. nu a încasat suma ce i se cuvenea pentru produsul exportat, fiind deci pagubita şi cu valoarea mărfii trimise debitorului extern. În motivarea susţinerilor sale autoarea excepţiei depune la dosar Sentinta nr. 33/1996 a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, din care rezultă neplata preţului pentru marfa livrata. În aceasta situaţie organele financiare, prin amenda contravenţională aplicată, pe baza dispoziţiilor legale criticate au confiscat, de fapt, o sumă care nu a fost niciodată încasată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, deoarece constituţionalitatea prevederilor criticate a mai fost examinata anterior şi s-a constatat ca textul art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 este conform cu regulile necesare pentru asigurarea libertăţii comerţului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 9 decembrie 1998 Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romsuintest” – S.A. din comuna Peris, judeţul Ilfov, într-o cauza civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autoarea excepţiei împotriva procesului-verbal de contravenţie întocmit de Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Ilfov în baza dispoziţiilor legale menţionate.În motivarea excepţiei autoarea acesteia susţine ca textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi ale art. 135 din Constituţie, deoarece obliga societatea comercială care a efectuat o operaţiune de export, cu încasare valutară la vedere, sa repatrieze valuta obţinută în termen de 5 zile de la data încasării, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestării documentare a trecerii mărfii prin frontiera română. În opinia autoarei excepţiei "obligaţia de repatriere a valutei încalcă grav interesele agentului economic în realizarea de afaceri pe piaţa externa şi reprezintă un amestec al statului în treburile interne ale agentului economic". Totodată considera ca art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 „încalcă principiul libertăţii comerţului, consacrat cu titlu de principiu constituţional de prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) şi ale art. 135 din Constituţie, care garantează autonomia juridică a agenţilor economici, libertatea comerţului pe baza egalităţii de sanse a acestora”.În opinia instanţei de judecată excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât textul de lege atacat, obligând agentul economic sa repatrieze valuta obţinută în urma actului de comerţ exterior, nu încalcă dreptul de proprietate asupra valutei respective şi nici principiul libertăţii comerţului, urmărind doar ca sumele de bani în valută obţinute de agenţii economici să fie, eventual, investite în economia românească şi sa nu se eludeze legislaţia fiscală privind impozitul pe profit.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere comunicat de Guvern se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat este în concordanta cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea financiară şi valutară. Pe de altă parte, se mai arata ca, deşi agenţii economici îşi desfăşoară activitatea de comerţ exterior pe baza autonomiei lor juridice, este necesar să se respecte o anumită disciplina financiară, care să fie în concordanta cu interesul naţional, incadrandu-se într-un sistem economic coerent. Libertatea comerţului nu justifica renunţarea la reglementările prin care se urmăreşte constituirea fondurilor valutare necesare în vederea funcţionarii sistemului economic naţional, acestea fiind indispensabile dezvoltării economiei de piaţa. În susţinerea acestui punct de vedere se invoca şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, astfel cum rezultă din deciziile nr. 15/1997 şi nr. 16/1997.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.În legătură cu critica adusă art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, ce formează obiectul excepţiei ridicate, din motivarea acesteia rezultă ca, în realitate, sunt criticate numai prevederile alin. 1 al pct. 3 din art. IV, şi nu întreaga dispoziţie, deoarece contravenţia reţinută de organul de control financiar în sarcina societăţii comerciale, autoare a excepţiei, este legată de o operaţiune de încasare valutară la vedere.Potrivit acestui text: "În cazul operaţiunilor de încasare la vedere, repatrierea valutei rezultate în urma producerii actului de comerţ internaţional se va face în maximum 5 zile de la data încasării, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestării documentare a trecerii mărfii prin frontiera română, sau, după caz, a executării lucrărilor şi prestării serviciilor în străinătate, în funcţie de zona geografică a partenerului extern."1. Aceste prevederi sunt criticate, deoarece, susţine autoarea excepţiei, contravin dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora "(2) Statul trebuie să asigure:a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie". … Raportand prevederile art. IV pct. 3 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 la textul constituţional menţionat, Curtea constata ca excepţia invocată este neîntemeiată. Într-o interpretare sistematica a dispoziţiilor art. 134 din Constituţie se retine ca prevederile criticate corespund exigenţelor economiei de piaţa în actualul stadiu de dezvoltare a societăţii româneşti, precum şi regulilor de baza care asigura libertatea comerţului în economia românească. În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale. Menţionăm Decizia nr. 60 din 31 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 18 mai 1998, în care s-a apreciat ca Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 „îşi are temeiul în dispoziţiile constituţionale cuprinse în titlul IV lt; lt;Economia şi finanţele publice gt; gt;, în special cele prevăzute la art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea financiară şi valutară; or, scopul reglementării cuprinse în art. IV din ordonanţa este consolidarea regimului valutar în vigoare şi întărirea disciplinei financiare privind disponibilităţile în conturile valutare”.Societatea comercială care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate susţine ca în mod greşit organul de control financiar a constatat vinovăţia societăţii exportatoare pentru nerepatrierea sumei valutare reprezentând contravaloarea mărfii livrate, deoarece, în realitate, această sumă nu a fost încasată de la partenerul extern, iar între cele doua societăţi a existat un litigiu soluţionat printr-o hotărâre arbitrală. Toate aceste aspecte însă, legate de lipsa culpei societăţii exportatoare, de justificarea neincasarii preţului ca urmare a relei-credinţe a debitorului extern sau de interpretarile gresite ale organului constatator, privesc litigiul aflat pe rolul instanţei de judecată, nu constituţionalitatea prevederilor legale ce fac obiectul excepţiei ridicate.2. Autoarea excepţiei susţine, totodată, ca prevederile legale criticate contravin art. 135 din Constituţie, fără însă sa indice vreun alineat al acestui text constituţional.Din analiza art. 135 din Constituţie Curtea retine ca în toate alineatele acestui articol este reglementată, în general, proprietatea: ocrotirea acesteia, caracterul public sau privat, faptul ca aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, natura acesteia etc. Dispoziţia legală atacată nu are deci nici o legătură cu aceste prevederi constituţionale, întrucât obligaţia repatrierii valutei nu produce nici o modificare a dreptului de proprietate ori a posibilităţii exercitării acestuia în privinta tuturor atributelor sale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romsuintest” – S.A. din comuna Peris, judeţul Ilfov, în Dosarul nr. 3.821/1998 al Judecătoriei Buftea.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 1999.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește