DECIZIE nr. 939 din 6 iulie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorin Bălu în Dosarul nr. 7.204/325/2009 al Judecătoriei Timişoara.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 iunie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.204/325/2009, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorin Bălu într-o cauză având ca obiect rezoluţiune antecontract de vânzare-cumpărare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că prevederile art. 1020 şi 1021 din Codul civil şi cele ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, deoarece încalcă dreptul la un proces echitabil, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, precum şi dreptul de proprietate, prin posibilitatea conferită de articolele criticate din Codul civil de a se putea opta între desfiinţarea şi executarea contractului.Totodată, apreciază că textele de lege din Codul de procedură civilă, care reglementează competenţa materială a instanţelor de judecată, discriminează cetăţenii, întrucât unele procese sunt judecate de instanţe superioare, astfel încât părţile beneficiază de un proces echitabil şi o aplicare corectă a legii. Ca atare, consideră că toate procesele ar trebui judecate în primă instanţă de aceeaşi instanţă de judecată, deoarece au aceeaşi importanţă, altfel se instituie o discriminare între justiţiabili în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil.Judecătoria Timişoara şi-a exprimat opinia în sensul că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte art. 1020 şi 1021 din Codul civil apreciază că acestea reprezintă expresia aplicării principiului constituţional al garantării dreptului de proprietate şi rezultatul voinţei părţilor contractante, în limitele legii. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 24/2009.Cu privire la art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă, Avocatul Poporului consideră că aceste texte legale, care reglementează competenţa materială a instanţelor de diferite grade, nu instituie discriminări de natură a aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi nici nu îngrădesc accesul liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi cele ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă.Textele de lege criticate din Codul civil au următorul cuprins:– Art. 1020: "Condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său.";– Art. 1021: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune de interese. Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate acorda un termen părţii acţionate."Normele legale criticate din Codul de procedură civilă prevăd următoarele:– Art. 1 pct. 1: "Judecătoriile judecă:1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;";– Art. 2 pct. 1: "Tribunalul judecă:1. în primă instanţă:a) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani; … b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepţia cererilor de împărţeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar; … c) conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe; … d) procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competenţa curţilor de apel; … e) procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială; … f) procesele şi cererile în materie de expropriere; … g) cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei; … h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale; … i) cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine;"; … – Art. 3 pct. 1: "Curţile de apel judecă:1. în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale;";– Art. 4 pct. 1: "Curtea Supremă de Justiţie judecă:1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;".Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care prevăd dreptul la un proces echitabil şi art. 44 privind dreptul de proprietate.Examinând excepţia, Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului acesteia privind neconstituţionalitatea prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, deoarece, aşa cum a statuat prin Decizia nr. 24 din 8 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, „încheierea unui contract fiind guvernată de principiul libertăţii contractuale, părţile pot să determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmează să le producă. Totodată, prin reglementarea în cuprinsul art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil a rezoluţiunii contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu sau rezilierii contractelor cu executare succesivă, pentru neexecutarea culpabilă a unor obligaţii contractuale, se recunoaşte părţii care şi-a executat sau este gata să-şi execute obligaţiile posibilitatea de a alege între executarea silită şi încetarea contractului prin rezoluţiune, respectiv reziliere, în cazul când cealaltă parte nu-şi execută obligaţiile sale contractuale, legiuitorul realizând astfel un echilibru între principiul forţei obligatorii a contractului şi principiul executării în natură şi cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate.Garanţia acestui echilibru este dată tocmai de competenţa instanţei judecătoreşti, reglementată prin teza ultimă a art. 1021 din Codul civil, de a aprecia asupra posibilităţii părţii creditoare de a cere rezoluţiunea sau rezilierea, acordând un termen de graţie, în situaţiile în care apreciază că este posibilă executarea în natură a obligaţiilor debitorului sau de a respinge acţiunea când debitorul şi-a executat obligaţiile în cursul procesului."Aşa fiind, aceste texte de lege constituie tocmai expresia aplicării principiului constituţional al garantării dreptului de proprietate şi a dreptului părţilor la un proces echitabil.De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care reglementează competenţa materială a instanţelor de judecată, deoarece delimitarea competenţei materiale între instanţe de grad diferit nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil sau egalităţii în faţa legii. Aceasta întrucât toţi cetăţenii aflaţi în situaţii similare beneficiază de aceleaşi etape ale procesului civil şi pot uza de aceleaşi mijloace probatorii şi acte de procedură care le asigură egalitatea armelor, în sensul consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.Mai mult, aceste prevederi legale sunt conforme şi cu dispoziţiile art. 126 din Constituţie, care prevăd că justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorin Bălu în Dosarul nr. 7.204/325/2009 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește