DECIZIE nr. 929 din 18 octombrie 2007

Ioan Vida – președinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Dante-Ștefan Stroe în Dosarul nr. 327/44/2007 al Curții de Apel Galați – Secția penală.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar, prin care autorul excepției de neconstituționalitate solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui termen de judecată, având în vedere că încheierea de sesizare a Curții Constituționale este din 31 mai 2007.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 327/44/2007, Curtea de Apel Galați – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 266 pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Excepția a fost ridicată de Dante-Ștefan Stroe, inculpat într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale întrucât legiuitorul a instituit răspunderea penală pentru neîndeplinirea unor obligații civile contractuale care nu ar trebui să fie sancționate decât potrivit normelor privind răspunderea civilă.Curtea de Apel Galați – Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât drepturile și libertățile prevăzute în Constituție pentru fiecare cetățean trebuie exercitate cu bună-credință, în conformitate cu legile în vigoare și fără a produce prejudicii celorlalte persoane fizice sau juridice. Așa fiind, prevederile criticate interzic tocmai exercitarea abuzivă a drepturilor prevăzute de art. 44 și art. 45 din Constituție.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece dispozițiile atacate nu încalcă în niciun fel dreptul de proprietate privată ori libertatea economică, ci vin tocmai în scopul protejării acestora, prin stabilirea unor sancțiuni împotriva persoanelor care își exercită drepturile și libertățile constituționale cu rea-credință.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece, într-o economie de piață, statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Or, libertatea comerțului nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenții economici trebuie să se conformeze și, în consecință, legiuitorul are competența de a stabili sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulilor stabilite.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși în încheierea de sesizare sunt menționate ca obiect al excepției dispozițiile art. 266 pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990, în realitate, din notele scrise ale autorului excepției, reiese că acesta se referă la dispozițiile art. 272 pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.Aceste dispoziții au fost modificate prin art. I pct. 186 din Legea nr. 441/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, și a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, iar prin art. I pct. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a altor acte normative incidente, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, au fost introduse două alineate la art. 272 din Legea nr. 31/1990.Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990, având în prezent următorul conținut: „Se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: […]2. folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;3. se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăți să îi acorde vreo garanție pentru datorii proprii.”Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului și la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea privării de libertate pentru datorii.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor criticate, raportate la prevederile art. 44, ale art. 45 și ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, s-a pronunțat prin Decizia nr. 474 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, constatând că acestea nu conțin nicio dispoziție de natură să aducă atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică. Altfel, potrivit dispozițiilor art. 45 din Constituție, atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât și exercitarea acestuia se desfășoară „în condițiile legii”. De asemenea, nu se poate reține nici încălcarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât stabilirea unei fapte ce constituie infracțiune reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.Totodată, Curtea reține că, urmare a modificării Legii nr. 31/1990 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2007, s-au introdus două situații în care faptele prevăzute la alin. (1) pct. 2 și 3 ale art. 272 nu se pedepsesc, și anume fapta prevăzută la alin. (1) pct. 2, dacă a fost săvârșită de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății în cadrul unor operațiuni de trezorerie între societate și alte societăți controlate de aceasta sau care o controlează, direct ori indirect, și fapta prevăzută la alin. (1) pct. 3, dacă este săvârșită de către o societate comercială ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societățile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Dante-Ștefan Stroe în Dosarul nr. 327/44/2007 al Curții de Apel Galați – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.PREȘEDINTELECURȚII CONSTITUȚIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește