Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 23 ianuarie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul penal
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr. 3.209/R/2006 al Tribunalului Sibiu – Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.209/R/2006, Tribunalul Sibiu – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitu-ţionalitate a prevederilor art. 317 din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Vasile Molnar în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 4 alin. (2) referitoare la România ca patrie comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor, fără deosebire, ale art. 8 alin. (1) referitoare la pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 29 alin. (1) şi (2) referitoare la libertatea gândirii şi conştiinţei, ale art. 30 alin. (1), (2), (3) şi (4) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, ale art. 33 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea accesului la cultură, ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul cetăţenilor la asociere, ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea în numele legii a unei justiţii unice, imparţiale şi egale pentru toţi cetăţenii, precum şi ale art. 18 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la libertatea gândirii, cât şi ale art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la Libertatea de exprimare.Astfel, autorul excepţiei arată că textul de lege criticat nu mai corespunde noilor realităţi şi valorilor democratice apărate de statul de drept român. În noile realităţi democratice ale statului român, incriminarea faptelor prevăzute în textul de lege criticat vine în contradicţie cu o serie de principii constituţionale, cum ar fi cel al pluralismului ideilor şi formelor de manifestare politică. Textul criticat nu permite manifestarea liberă a oricăror opinii, idei sau concepţii, ci, dimpotrivă, constrânge cetăţeanul, sub ameninţarea unor sancţiuni penale, să adopte o anumită linie de gândire sau o anumită atitudine şi interzice, de asemenea, asocierea în vederea împărtăşirii anumitor idei sau concepţii care nu sunt conforme cu ideile exprimate de spectrul politic.Tribunalul Sibiu – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor şi principiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autor.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale şi presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor opţiuni în relaţiile cu ceilalţi membri ai colectivităţii. Tocmai de aceea, exercitarea unei propagande naţionalist-şovine reprezintă, în esenţă, o manifestare abuzivă a drepturilor şi libertăţilor indicate de autorul excepţiei.Prin incriminarea propagandei naţionalist-şovine şi a aţâţării urii de rasă sau naţionalitate nu se lezează principiile constitutive şi funcţionale ale statului român şi unicitatea poporului ori principiile pluralismului politic şi egalităţii în drepturi, întrucât faptele incriminate prin dispoziţia legală atacată sunt străine literei şi spiritului normelor care consacră principiile amintite. Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, precum şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 317 din Codul penal, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau denumirea marginală Propaganda naţionalist-şovină şi următorul conţinut: "Propaganda naţionalist-şovină, aţâţarea urii de rasă sau naţionale, dacă fapta nu constituie infracţiunea prevăzută de art. 166, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."Ulterior, prin art. I punctul 66 din Legea nr. 278/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, şi care, potrivit art. VIII, a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare, s-a modificat art. 317, denumindu-se Instigarea la discriminare, textul având următoarea formă: „Instigarea la ură pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”După cum se poate observa, soluţia legislativă anterioară a fost preluată în noua reglementare, situaţie faţă de care Curtea urmează să se pronunţe asupra acesteia din urmă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 317 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate de acelaşi autor şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 480 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate pentru considerentele acolo arătate.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr. 3.209/R/2006 al Tribunalului Sibiu – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––