DECIZIE nr. 919 din 14 decembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 52 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.118/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală.La apelul nominal, lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că Emil Balaure a formulat o cerere prin care reiterează solicitările de la termenul de judecată precedent, respectiv de ataşare la dosarul Curţii Constituţionale a întregului dosar de la instanţa de judecată, precum şi de amânare a cauzei.Ministerul Public se opune cererii formulate, apreciind că aceasta este neîntemeiată.Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, textul de lege criticat a fost modificat, iar soluţia legislativă criticată nu a fost preluată de noua reglementare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.118/2006, Curtea de Apel Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 din Codul de procedură penală, ridicată de Emil Balaure în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece, "în cazul incompatibilităţii conducerii unei instanţe de judecată sau a unuia din judecătorii aflaţi în conducerea unei instanţe de judecată, incompatibilitatea magistraţilor aflaţi în funcţii de şefi, în mod logic şi automat, ar trebui să se răsfrângă şi asupra judecătorilor subordonaţi, nefiind nevoie de argumente suplimentare pentru recuzarea fiecărui judecător subordonat şi nici pentru a explica […] metodele şi mijloacele prin care un şef poate determina un subordonat să dea soluţii nelegale […]." În motivarea excepţiei se fac ample referiri la situaţia de fapt în speţă, fiind criticat modul de repartizare a dosarelor, "prin fraudarea programului de distribuţie aleatorie […]" a acestora, precum şi modul de soluţionare a cauzelor de către judecători ai Tribunalului Iaşi, concluzia fiind în sensul că, în condiţiile arătate, "nu se poate sub nicio formă asigura respectarea dreptului constituţional la un proces echitabil."Curtea de Apel Iaşi – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi nici cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale şi nici pe cele din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.Potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 52 din Codul de procedură penală, privind procedura de soluţionare în cursul judecăţii a abţinerii şi a recuzării. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constată însă că acesta critică numai alineatul 5 al acestui articol, referitor la abţinerea sau recuzarea care priveşte întreaga instanţă. În plus, în considerentele încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea de Apel Iaşi Secţia penală reţine că se invocă "excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală" şi îşi exprimă opinia numai cu privire la acest text de lege.Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins: "Abţinerea sau recuzarea care priveşte întreaga instanţă trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător şi se soluţionează de instanţa ierarhic superioară. Aceasta, în cazul când găseşte întemeiată abţinerea sau recuzarea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a produs abţinerea sau recuzarea."Autorul excepţiei invocă încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, precum şi a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă, de asemenea, la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 27 iunie 2006, dispoziţiile legale criticate au fost modificate prin art. I pct. 28 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Noua reglementare a procedurii de soluţionare în cursul judecăţii a cererii de recuzare nu a preluat soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei, şi anume aceea care impunea părţii care formulează o cerere de recuzare a întregii instanţe de a indica în cuprinsul acestei cereri, concret, cazul de incompatibilitate în care se află fiecare judecător. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că, în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, dispoziţia legală supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunţă asupra prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării. Având în vedere că, în cauză, această cerinţă nu este îndeplinită şi că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra dispoziţiilor „dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare”, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin.(1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.118/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește