DECIZIE nr. 917 din 14 decembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 115 alin. (1) şi (4) şi ale art. 116 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala



Ioan Vida – presedinteNicolae Cochinescu – judecatorAspazia Cojocaru – judecatorAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorIon Predescu – judecatorTudorel Toader – judecatorMarinela Minca – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 115 alin. (1) şi (4) şi ale art. 116 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, excepţie ridicata de David Bruma în Dosarul nr. 2.192/2005 al Judecatoriei Oradea.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.Magistratul-asistent referă asupra faptului ca partea Agentia Naţionala de Administrare Fiscala a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii de amanare.Curtea, deliberand, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată, apreciind ca, până la acest termen, partea a avut posibilitatea de a-şi formula în scris apararea.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Astfel, arata că nu poate fi retinuta critica autorului excepţiei, potrivit careia prin dispozitiile de lege criticate se instituie o dubla sanctionare pentru intarzierile la plata datoriilor bugetare. În acest sens, invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 213/2003 şi nr. 214/2004.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin Incheierea din 29 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.192/2005, Judecatoria Oradea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 115 alin. (1) şi (4) şi ale art. 116 alin. (1) din Codul de procedură fiscala, excepţie ridicata de David Bruma.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 115 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscala instituie două categorii de sancţiuni banesti cu caracter fiscal pentru neachitarea la termen a obligaţiilor de plată, respectiv dobanzi şi penalităţi de intarziere. De asemenea, arata ca "art. 116 alin. (1) din Codul de procedură fiscala prevede plata, pe lângă dobanzi şi penalităţi de intarziere, şi a majorarilor de intarziere, ceea ce ar putea insemna chiar o a treia sanctiune baneasca cu caracter fiscal", ceea ce este contrar prevederilor art. 44 alin. (8) din Constitutie. Totodata, apreciaza ca stabilirea nivelului dobanzilor şi penalitatilor de intarziere prin hotărâre a Guvernului contravine prevederilor constitutionale ale art. 139 alin. (1).Judecatoria Oradea apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. În acest sens, arata ca "prin Legea nr. 210/2005 s-a stabilit expres ca, în toate actele normative care conţin notiunile de dobanzi şi/sau penalităţi de intarziere, aceste notiuni se vor inlocui cu notiunea de majorări de intarziere, nefiind vorba, astfel, de o dubla sanctionare pentru intarzierile la plata datoriilor bugetare”. De asemenea, stabilirea cuantumului majorarilor de intarziere printr-un alt act normativ decat legea nu contravine prevederilor Constituţiei, intrucat prin lege se înţelege orice alt act normativ, termenul de „lege” fiind folosit ca termen generic.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.Guvernul considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens, face trimitere la art. IV alin. (2) din Legea nr. 210/2005, care prevede că, în toate actele normative în care se face referire la notiunile de dobanzi şi/sau penalităţi de intarziere, aceste notiuni se inlocuiesc cu notiunea de majorări de intarziere, astfel încât dispozitiile de lege criticate nu contravin art. 44 alin. (8) din Constitutie. De asemenea, arata ca prevederea cuprinsa în art. 115 alin. (4) din Codul de procedură fiscala nu contravine nici art. 139 alin. (1) din Constitutie, intrucat aceasta instituie o delegare pe care legiuitorul a înţeles sa o acorde ministrului finanţelor publice în ceea ce priveste stabilirea nivelului majorarilor de intarziere. Sub acest aspect, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 11/2006.Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În susţinerea acestui punct de vedere invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 56/1999 şi nr. 472/2004.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauza de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 115 alin. (1) şi (4) şi ale art. 116 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, ordonanţa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, dispozitii care au urmatorul continut:– Art. 115 alin. (1) şi (4): "(1) Pentru neachitarea la termenul de scadenta de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen dobanzi şi penalităţi de intarziere.[…](4) Dobanzile şi penalitatile de intarziere se stabilesc prin decizii intocmite în condiţiile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 138 alin. (6)."; … – Art. 116 alin. (1): "Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv."Autorul excepţiei sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (8), potrivit cărora averea dobandita licit nu poate fi confiscata, iar caracterul licit al dobândirii acesteia se prezuma, precum şi celor ale art. 139 alin. (1) referitoare la taxe, impozite şi alte contribuţii.Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea constata că nu poate fi primita critica autorului acesteia, potrivit careia prin dispozitiile de lege criticate se instituie două categorii de sancţiuni banesti cu caracter fiscal. Aceasta, intrucat prin art. IV alin. (2) din Legea nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala s-a stabilit expres ca, în toate actele normative care conţin notiunile de dobanzi şi/sau penalităţi de intarziere, aceste notiuni se vor inlocui cu notiunea de majorări de intarziere, nefiind vorba astfel de o dubla sanctionare pentru intarzierile la plata datoriilor bugetare.De altfel, prin Decizia nr. 213 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 19 iunie 2003, Curtea a statuat ca „În condiţiile economiei de piaţa, stabilirea de dobanzi în cazul neindeplinirii la termenul scadent a obligaţiei de plată reprezinta o măsura justificata şi necesară pentru a preveni prejudicierea creditorului, iar penalitatile de intarziere apar ca o sanctiune pentru neindeplinirea unor obligaţii legale”.Prin aceeasi decizie, Curtea a retinut ca "Nivelul dobanzilor datorate nu poate fi stabilit ca un procent imuabil, ci acesta se schimba periodic, în raport cu evolutia economiei şi cu schimbările intervenite pe piaţa financiară. Imputernicirea Guvernului de a corela, prin hotărâre, nivelul dobanzilor cu cele de referinţa stabilite de Banca Naţionala a României se justifica prin eliminarea necesităţii modificarii frecvente a legii în aceasta privinta. Dimensionarea sanctiunii, constand în penalitatile de intarziere, trebuie revizuita periodic în raport cu gravitatea consecintelor neachitarii la termen a obligaţiilor bugetare, iar aceasta activitate este de competenţa legiuitorului, care poate modifica anual cota penalitatilor de intarziere prin legea bugetului".Asa fiind, Curtea constata ca textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 44 alin. (8) şi ale art. 139 alin. (1) din Constitutie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 115 alin. (1) şi (4) şi ale art. 116 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, excepţie ridicata de David Bruma în Dosarul nr. 2.192/2005 al Judecatoriei Oradea.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 14 decembrie 2006.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește