DECIZIE nr. 910 din 5 decembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 16.033/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 16.033/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Şerban Simedrea în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional deoarece, "în situaţia în care o curte de apel este acţionată în judecată într-o acţiune civilă […], curtea de apel are acelaşi regim juridic precum o primărie comunală, competenţa de instanţă de fond revenind tribunalelor. Cum tribunalele fac parte dintr-o circumscripţie a unei curţi de apel, judecătorii de tribunal sunt, într-o formă sau alta, oficial sau neoficial, subalternii judecătorilor curţilor de apel. Se ajunge astfel la situaţia paradoxală în care inferiorii judecă superiorii", ceea ce, în opinia autorului excepţiei, aduce atingere independenţei şi imparţialităţii instanţei, ca dimensiuni ale dreptului la un proces echitabil.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate sunt în conformitate cu normele constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat este în deplină concordanţă cu prevederile art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, potrivit căruia: „Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege”.Dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.Textul de lege criticat instituie unele reguli de organizare a curţilor de apel, care nu sunt de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, organizarea prin lege a instanţelor judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare, judecătorii) şi stabilirea competenţei acestora nu implică o subordonare a judecătorilor de la instanţele de fond faţă de judecătorii de la instanţele de control judiciar. De asemenea, faptul că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, în circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate nu înseamnă că judecătorii de la aceste tribunale sunt subordonaţi celor de la curtea de apel din circumscripţia de care aparţin.Aşa fiind, contrar susţinerilor autorului excepţiei, art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu îngrădeşte dreptul părţilor interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a beneficia, în acest cadru, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil şi, de asemenea, nu încalcă principiile imparţialităţii şi independenţei justiţiei, consacrate de art. 124 din Legea fundamentală. Aceste principii constituţionale guvernează, de altfel, întreaga organizare judiciară, astfel cum se prevede chiar în preambulul Legii nr. 304/2004, respectiv: „Organizarea judiciară are […] ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee”.Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 16.033/3/2006 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 decembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește