DECIZIE nr. 908 din 5 iulie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Judecătoria Galaţi, din oficiu, în Dosarul nr. 9/233/2010 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.915D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, deşi la data sesizării Curţii Constituţionale, textul de lege criticat nu mai era în vigoare, el continuă să producă efecte juridice, astfel încât are legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti. Măsura confiscării prevăzută de norma criticată reprezintă o sancţiune care se aplică în condiţiile legii, în acord cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 9/233/2010, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa susţine că, deşi dispoziţiile legale criticate nu disting cu privire la suma rezultată din operaţiunea ilicită, a confisca întreaga sumă echivalează, în anumite condiţii, cu privarea operatorului economic de posibilitatea de a plăti furnizorii de produse, cu atât mai mult cu cât "astfel de operaţiuni se desfăşoară în mod curent pe datorie. Ar însemna să fie sancţionaţi şi furnizorii, care nu vor mai putea încasa preţul produselor de la intermediar, deşi greşeala nu le aparţine lor, ci intermediarului. Echitabil ar fi ca sancţiunea confiscării să se refere doar la suma reprezentând diferenţa dintre preţul plătit pe produs furnizorului şi preţul încasat pe produs de la beneficiarul final."Dispoziţia legală criticată aduce atingere dreptului de proprietate al furnizorilor, care se vor vedea lipsiţi atât de bunul iniţial, cât şi de contravaloarea acestuia.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât dispoziţia legală criticată nu mai este în vigoare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, prevederi care au următorul conţinut: „Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (8), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (8), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei şi confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 – Dreptul de proprietate privată.1. Anterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009, prin art. III alin. (3), a abrogat, începând cu 1 aprilie 2010, prevederile art. 244^1 din titlul VIII „Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile” din Codul fiscal, în prezent dispoziţiile criticate nemaifiind în vigoare.Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.__________Notă …
*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile legale criticate îşi produc în continuare efectele juridice. Astfel, prevederile art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal constituie temeiul juridic al procesului-verbal prin care se constată contravenţia şi se aplică sancţiunea contravenientului, proces-verbal care este contestat în justiţie, plângerea petentului-contravenient constituind obiectul cauzei civile în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În acest caz, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale ale art. 244^1 din Codul fiscal, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunţării prezentei decizii, urmând ca instanţa judecătorească să decidă cu privire la succesiunea în timp a normelor aplicabile în materie contravenţională, cu respectarea principiului constituţional consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.2. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, în realitate, doreşte modificarea textului legal criticat în sensul restrângerii cuantumului sumei care face obiectul confiscării, pentru ca, pe de o parte, în opinia sa, sancţiunea să fie mai echitabilă, iar, pe de altă parte, să nu fie afectat dreptul de proprietate al unei terţe persoane, recte furnizorul produselor distribuite, cu încălcarea procedurii şi a condiţiilor legale, de către operatorul economic care desfăşoară activitatea de comercializare a produselor accizabile. Or, dintr-o asemenea motivare rezultă indubitabil că autorul excepţiei nu reclamă neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale pe care le critică, ci doreşte modificarea lor, astfel că excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]”, competenţa de a modifica sau completa actele normative revenind în exclusivitate legiuitorului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Judecătoria Galaţi, din oficiu, în Dosarul nr. 9/233/2010.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește