DECIZIE nr. 901 din 16 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgovişte, de Horia Gheorghe Marinescu în Dosarul nr. 4.695/105/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, de Societatea Comercială "Cetăţuia" – S.R.L. Iaşi în Dosarul nr. 12.068/245/2007, de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 10.554/245/2007, ambele dosare ale Tribunalului Iaşi – Secţia penală, de Societatea Comercială "Tehnic B" – S.R.L. Timişoara în Dosarul nr. 15.742/325/2007, de Paraschiva Schmidt în Dosarul nr. 15.331/325/2007, de Veronica Văran în Dosarul nr. 14.563/325/2007, toate trei dosare ale Tribunalului Timiş – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei Grigore Abuhnoaie, având şi calitatea de reprezentant legal al autorului excepţiei Societatea Comercială "Cetăţuia" – S.R.L. Iaşi. De asemenea, răspunde personal partea Radu Parasca, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că partea Iustin Liţă a formulat concluzii scrise prin care lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 803D/2008, nr. 1.012D/2008, nr. 1.046D/2008, nr. 1.171D/2008, nr. 1.265D/2008, nr. 1.332D/2008 şi nr. 1.392D/2008 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Autorul excepţiei Grigore Abuhnoaie se opune conexării dosarelor.Partea Radu Parasca este de acord cu conexarea.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.012D/2008, nr. 1.046D/2008, nr. 1.171D/2008, nr. 1.265D/2008, nr. 1.332D/2008 şi nr. 1.392D/2008 la Dosarul nr. 803D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Autorul excepţiei Grigore Abuhnoaie solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru argumentele invocate în faţa Tribunalului Iaşi – Secţia penală.Partea Radu Parasca lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.688/315/2007, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală.Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.695/105/2007, Tribunalul Prahova – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Horia Gheorghe Marinescu cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 25 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 12.068/245/2007, Tribunalul Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Cetăţuia" – S.R.L. Iaşi cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 10.554/245/2007, Tribunalul Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Grigore Abuhnoaie cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin încheierea din 9 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 15.742/325/2007, Tribunalul Timiş – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Tehnic B" – S.R.L. Timişoara cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin încheierile din 16 aprilie 2008 şi 7 mai 2008, pronunţate în dosarele nr. 15.331/325/2007 şi nr. 14.563/325/2007, Tribunalul Timiş – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Paraschiva Schmidt şi de Veronica Văran cu ocazia soluţionării unor recursuri formulate împotriva unor sentinţe penale prin care au fost respinse ca tardive plângerile împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte susţine că prin stabilirea termenelor prevăzute de textele de lege criticate este încălcat accesul la justiţie, întrucât se blochează tocmai ceea ce s-a urmărit prin introducerea art. 278^1 din Codul de procedură penală, respectiv controlul de către judecător al actelor de netrimitere în judecată date de procuror. Consideră că justiţia este compatibilă cu termenele, dar actele la care se referă termenele prevăzute de art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală nu sunt acte de justiţie în înţelesul legii. Totodată, arată că "nu există nici pentru procurorul ierarhic un asemenea impediment pentru a relua în discuţie o soluţie dată de procuror, fie că se sesizează din oficiu, fie de către părţi cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei, cu atât mai mult nu poate exista un astfel de termen pentru judecătorul îndreptăţit să controleze actul procurorului. Singurul termen cu semnificaţie în această problemă este cel de prescripţie a răspunderii penale de care trebuie să ţină cont atât judecătorul, cât şi procurorul ierarhic atunci când analizează plângerea împotriva actelor procurorului". Ceilalţi autori ai excepţiei susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ţinută, sub sancţiunea decăderii, să se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior, încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Arată că persoana vătămată este sancţionată, astfel, pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru acesta din urmă.Judecătoria Târgovişte consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea unui anumit termen pentru introducerea plângerii reglementate de prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravine principiului accesului liber la justiţie, ci urmăreşte respectarea drepturilor tuturor participanţilor la procesul penal, participanţi fiind nu doar părţile vătămate-petente, ci şi făptuitorii-întimaţi, precum şi, nu în ultimul rând, procurorul care a instrumentat cauza.Tribunalul Prahova – Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, întrucât procedura de judecată se stabileşte prin lege, potrivit dispoziţiilor art. 126 din Constituţie. Totodată, arată că procurorul ierarhic superior care nu respectă termenul de 20 de zile în care trebuie să soluţioneze plângerea poate fi sancţionat disciplinar.Tribunalul Iaşi – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât stabilirea unui termen de formulare a plângerii nu îngrădeşte accesul la justiţie, ci, dimpotrivă, reprezintă o concretizare a normelor constituţionale ce consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituit tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, respectiv de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza textelor de lege criticate, în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 16.Tribunalul Timiş – Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, întrucât modul în care este reglementată data de la care curge termenul de 20 de zile, înăuntrul căruia poate fi contestată o soluţie de netrimitere în judecată dată de procuror, nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate şi nu are nicio legătură cu prevederile din Legea fundamentală referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, respectiv cu cele privind aderarea României la Uniunea Europeană. Mai arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este reglementată de legiuitor, care poate stabili termene sau alte condiţii pentru ordonarea procedurilor şi prevenirea arbitrariului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, întrucât prevederile de lege criticate sunt menite tocmai să asigure accesul la justiţie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată şi reprezintă o concretizare a normelor constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Arată că, reglementând dreptul persoanei interesate de a formula plângere direct la instanţa de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată, legiuitorul a dat expresie principiului celerităţii care guvernează desfăşurarea procesului penal. Prin urmare, textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 126 alin. (2) şi (5) teza întâi, celelalte dispoziţii din Legea fundamentală neavând incidenţă în cauză. În acest sens, face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 524/2005, nr. 598/2005, nr. 232/2007, nr. 586/2007, nr. 667/2007, nr. 849/2007, nr. 120/2008 şi nr. 355/2008.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Prin Încheierea din 7 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgovişte, respectiv prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 10.554/245/2007 al Tribunalului Iaşi – Secţia penală, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai prevederile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul cuprins:"După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 30 cu privire la libertatea de exprimare, ale art. 51 alin. (4) referitoare la dreptul de petiţionare, ale art. 52 alin. (3) cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (2) şi (5) teza întâi privind instanţele judecătoreşti, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, ale art. 132 privind statutul procurorilor şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) cu privire la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că atât dispoziţiile alin. 1, cât şi cele ale alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare.În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 524 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Decizia nr. 586 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, şi Decizia nr. 825 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, prin care Curtea Constituţională a statuat că prevederile alin. 1 şi 2 ale art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale.Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textele de lege criticate conţin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici susţinerea că prin stabilirea termenelor în care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autorităţile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele şi principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituţionale ce consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 16.De asemenea, Curtea a reţinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele arătate, prevederile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală sunt în concordanţă şi cu dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2), ale art. 129 şi ale art. 132.Nu sunt incidente în cauza de faţă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 30, ale art. 51 alin. (4), ale art. 52 alin. (3), ale art. 53, ale art. 57, ale art. 126 alin. (5) teza întâi şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, respectiv dispoziţiile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgovişte, de Horia Gheorghe Marinescu în Dosarul nr. 4.695/105/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, de Societatea Comercială "Cetăţuia" – S.R.L. Iaşi în Dosarul nr. 12.068/245/2007 şi de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 10.554/245/2007, ambele dosare ale Tribunalului Iaşi – Secţia penală, de Societatea Comercială "Tehnic B" – S.R.L. Timişoara în Dosarul nr. 15.742/325/2007, de Paraschiva Schmidt în Dosarul nr. 15.331/325/2007 şi de Veronica Văran în Dosarul nr. 14.563/325/2007, toate trei dosare ale Tribunalului Timiş – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește