DECIZIE nr. 900 din 16 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Terom" – S.A. Iaşi în Dosarul nr. 8.268/99/2007 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 8.268/99/2007, Curtea de Apel Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 168 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Terom" – S.A. Iaşi în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei contestaţii cu privire la măsurile asigurătorii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 168 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale "în cazul în care sunt aplicate" potrivit celor reţinute în Decizia nr. LXXI (71) din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în interesul legii, întrucât se încalcă prevederile art. 20 şi 21 din Constituţie, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se mai susţine că, "dacă ar fi acceptate dispoziţiile recursului în interesul legii care prevede: "Competenţa de a soluţiona plângerea formulată în temeiul art. 168 din Codul de procedură penală revine procurorului în cursul urmăririi penale şi, respectiv, instanţei de judecată în cursul judecăţi", ar rezultă faptul că pe parcursul desfăşurării urmăririi penale plângerea împotriva măsurilor asigurătorii nu ar putea fi făcută decât la procurorul ierarhic superior, partea neavând deschis liberul acces la justiţie decât după trecerea unei perioade de timp exagerat de mari, mai exact după epuizarea fazei de urmărire penală, epuizare care în multe speţe are loc după ani buni de anchetă".Curtea de Apel Iaşi – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit persoanei interesate a contesta luarea unei măsuri asigurătorii la instanţa de judecată în cursul urmăririi penale, acest lucru fiind posibil doar în timpul fazei de judecată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 168 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, ele nefiind de natură a îngrădi dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, dispoziţiile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin. 2 şi ale art. 120 din Constituţie, potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Prin urmare, legiuitorului îi este permis să excepteze de la exercitarea căilor de atac anumite hotărâri judecătoreşti, fără a se putea afirma că, procedând astfel, ar contraveni dispoziţiilor constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 168 din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: "În contra măsurii asigurătorii luate şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum şi orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanţei de judecată, în orice fază a procesului penal.Hotărârea instanţei de judecată poate fi atacată separat cu recurs. Recursul nu suspendă executarea.După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestaţie potrivit legii civile."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 168 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 69 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia ridicată, reţinând în esenţă că textele de lege au în vedere etape procesual penale distincte, având fiecare titulari diferiţi, respectiv procurorul şi judecătorul. Actele acestora sunt supuse căilor de atac specifice, alin. (2) al art. 168 din Codul de procedură penală referindu-se doar la calea de atac ce poate fi formulată împotriva soluţiei dispuse de instanţă.Prin urmare, Curtea a considerat că aspectele invocate se referă, în realitate, la probleme de aplicare a textelor de lege criticate, ce revin competenţei instanţei de judecată, iar nu la veritabile probleme de constituţionalitate.În prezenta cauză autorul excepţiei este nemulţumit nu de contrarietatea textului cu prevederile constituţionale, ci de interpretarea dată acestuia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii prin Decizia nr. LXXI (71) din 15 octombrie 2007. Or, potrivit art. 146 din Constituţie, Curtea Constituţională are o competenţă strict determinată de Legea fundamentală, neputând cenzura atribuţiile altor instituţii, aşa cum ar fi în cazul de faţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în conformitate cu art. 126 alin. (3) din Constituţie, este autoritatea desemnată să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. În caz contrar s-ar înfrânge principul separaţiei puterilor în stat.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Terom" – S.A. Iaşi în Dosarul nr. 8.268/99/2007 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește