DECIZIE nr. 90 din 11 septembrie 1996*)

Notă …
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 83 din 30 aprilie 1997. Ioan Deleanu – preşedinteCostica Bulai – judecătorLucian Stangu – judecătorRaul Petrescu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 3 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36 din 12 mai 1995, invocată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.Preşedintele Completului de judecată declara şedinţa deschisă.La apelul nominal este prezenta Camera Notarilor Publici Alba Iulia, prin domnul Sinc Alexandru-Basarab, secretarul general al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.Lipsa celelalte părţi, legal citate.Preşedintele completului da cuvântul în fond părţilor.Reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România solicita respingerea excepţiei invocate, apreciind-o ca neîntemeiată, întrucât prevederile art. 105 alin. 3 din lege au un caracter tranzitoriu, având menirea să asigure continuitatea funcţionarii unor servicii de interes public. Aceste prevederi sunt în deplina concordanta cu cele constituţionale, întrucât orice cetăţean are dreptul să-şi aleagă profesia şi locul de muncă, dar nu toţi au vocaţie pentru aceeaşi profesie.Luând cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei invocate, apreciind-o ca neîntemeiată, arătând ca prevederile art. 105 alin. 3 din lege sunt cuprinse în capitolul VII "Dispoziţii tranzitorii şi finale", ceea ce înseamnă ca legiuitorul a înţeles să asigure continuitatea unor instituţii, precum şi protecţia unor categorii de persoane, cărora li se schimba statutul juridic şi natura locului de muncă.Preşedintele completului de judecată declara dezbaterile închise.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 27 septembrie 1995, Curtea Constituţională a fost sesizată de către Judecătoria Sibiu cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 105 alin. 3 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.Excepţia a fost invocată de reclamanţii Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.În motivarea excepţiei se susţine ca prevederile art. 105 alin. 3 creează o discriminare între persoanele care ocupau funcţii de notar de stat la data intrării în vigoare a legii şi persoanele care, indeplinind condiţiile generale prevăzute de art. 16 din lege (au cetăţenie română, domiciliul în România, capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, au licenta sau doctoratul în drept, nu au antecedente penale, se bucura de o buna reputaţie, cunosc limba română, sunt apte din punct de vedere medical şi au vechimea minima în funcţii de specialitate juridică), doresc sa devină notari publici. Se considera astfel ca prin aceasta discriminare s-ar încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legilor şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi ale art. 38 alin. (1) din legea fundamentală, care prevede că dreptul la munca nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei şi a locului de muncă sunt libere.Exprimandu-şi opinia, Judecătoria Sibiu considera ca excepţia invocată este intemeiata, întrucât stipularea unui termen diferit pentru numirea notarilor publici, după cum persoanele care urmează a exercita această profesie au fost notari de stat sau au exercitat alta funcţie, creează o situaţie discriminatorie faţă de persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 36/1995 şi doresc sa devină notari publici.Deşi în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, Judecătoria Sibiu se referă exclusiv la art. 105 alin. 3 din Legea nr. 36/1995, din examinarea prevederilor acestei legi rezultă ca şi alte texte ar fi susceptibile de analiza sub aspectul constituţionalităţii, pentru ratiuni similare celor avute în vedere în motivarea excepţiei. Este cazul art. 15 alin. 1, al art. 28 alin. 2 lit. b), al art. 105 alin. 1 şi 2 şi al art. 109, a căror constituţionalitate ar urma să fie analizata în raport cu art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie.De altfel, din examinarea Dosarului nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu se constată că, în cererea depusa la instanţa, reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate şi cu privire la aceste texte din legea atacată, iar nu numai textul reţinut de instanţa în încheierea transmisă Curţii Constituţionale. Prin aceasta excepţie reclamanţii contesta, în esenta, competenţa Ministerului Justiţiei de a limita numărul notarilor publici şi de a organiza concurs pentru ocuparea posturilor respective, atribuţii care nu ar fi compatibile cu economia de piaţa.Asa fiind, Curtea Constituţională urmează sa examineze, sub aspectul constituţionalităţii, şi celelalte texte, susceptibile de discuţie, din Legea nr. 36/1995, iar nu numai prevederea indicată expres în încheierea de sesizare.În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.Camera Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 49 din Constituţie, restrangerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se poate face numai prin lege, fără a se aduce atingere existenţei drepturilor şi libertăţilor respective, iar pe de altă parte, dacă orice cetăţean are dreptul să-şi aleagă profesia sau locul de muncă, aceasta reprezintă o vocaţie, exercitarea unei profesii fiind în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece anumite incompatibilităţi sau măsuri tranzitorii se impun datorită specificului profesiei, ele fiind determinate şi de necesitatea protecţiei unor persoane al căror statut juridic urmează sa sufere anumite măsuri, stabilite de lege, nu de opţiunea lor. În aceasta situaţie este vorba de o măsura ce nu poate fi considerată discriminatorie, întrucât are scopul de a asigura locuri de muncă pentru notarii publici, cărora prin lege, li se schimba statutul funcţiei. Totodată, prin măsura în discuţie s-a urmărit să se asigure continuitatea unor servicii de interes public.Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi al Guvernului şi observând dispoziţiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, este competenţa să soluţioneze excepţia.În esenta, excepţia de neconstituţionalitate se întemeiază pe o presupusa discriminare între situaţia foştilor notari de stat – care au putut deveni, la cerere, notari publici – şi cea a altor categorii de jurişti care, potrivit legii, pot fi numiţi ca notari publici, în condiţiile legii, numai după crearea camerelor notarilor publici şi a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, ca organizaţii profesionale ale notarilor publici.Din examinarea textelor constituţionale invocate de reclamanţi şi a prevederilor Legii nr. 36 din 12 mai 1995 rezultă că nu ne aflam în prezenta unor abateri de la dispoziţiile constituţionale care consacra egalitatea cetăţenilor, dreptul la munca şi dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda foştilor notari de stat în numirea ca notari publici reprezintă expresia unei măsuri de protecţie socială corespunzătoare prevederilor art. 38 alin. (2) din Constituţie, care consacra dreptul salariaţilor la protecţia socială a muncii. Este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat funcţiile respective în condiţiile legii, dovedind, în momentul numirii lor şi pe parcursul activităţii, îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare pentru exercitarea acestei funcţii, care, atât înainte, cat şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 36/1995, are caracterul unui serviciu de interes public. Reforma organizatorică realizată de această lege, prin transformarea notariatelor de stat în birouri ale notarilor publici, corespunde necesităţilor legate de perfecţionarea unei activităţi de interes public şi nu reprezintă nicidecum crearea unei instituţii absolut noi, fără legătură cu forma anterioară de realizare a unei activităţi legate de înfăptuirea justiţiei. Prin măsurile adoptate de lege s-a urmărit continuarea, în cadrul noilor structuri, a unor activităţi având acelaşi obiect şi aceeaşi importanţa socială, precum şi un personal specializat, investit cu exercitarea unor funcţii ale autorităţii publice, care se bucura de stabilitate şi, potrivit art. 31 din lege, de o protecţie specială, corespunzătoare necesităţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.Reorganizarea activităţii notariale reprezintă o măsura dispusă prin lege, independenta de voinţa notarilor şi a celorlalţi salariaţi din fostele notariate de stat, menita să asigure acestora stabilitate în munca, urmând a fi preferaţi, la numirea în noile structuri notariale, unor persoane care indeplineau alte funcţii juridice şi care pot, la rândul lor, sa ocupe funcţii în noile structuri, în condiţiile legii.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critica, de asemenea, reglementarea, prin Legea nr. 36/1995, a unor atribuţii ale Ministerului Justiţiei în domeniul organizării activităţii notarilor publici.În legătură cu aceasta parte a excepţiei de neconstituţionalitate este de observat ca notarul public are, potrivit legii, un statut corespunzător unei funcţii autonome prin care se realizează un serviciu public, astfel ca este necesar ca elementele esenţiale ale organizării acestui serviciu public să fie stabilite, potrivit nevoilor cetăţenilor şi ale funcţionarii puterii judecătoreşti, de către organul central de specialitate al administraţiei publice – Ministerul Justiţiei, acesta urmând a verifica aptitudinile profesionale şi morale ale notarilor publici, la numirea acestora. Activitatea notarilor publici este o profesie ce corespunde unor interese ale statului şi societăţii, persoanele care au această profesie urmând a îndeplini anumite condiţii specifice, inclusiv sub aspectul verificării aptitudinilor profesionale ale solicitanţilor.Din punctul de vedere al îndeplinirii acestor condiţii, situaţia juridică a persoanelor care au devenit notari publici în baza Legii nr. 36 din 12 mai 1995, ca urmare a reorganizării notariatelor de stat, unde aceştia ocupa funcţii de notari, este cu totul alta decât a celor care lucrează în alte domenii şi care, dorind sa devină notari publici, au o simpla vocaţie în acest sens.În aceste condiţii nu exista nici o discriminare între persoanele aparţinând celor două categorii de jurişti şi nici o restrangere a dreptului la munca, precum şi la alegerea profesiei şi a locului de muncă prevăzute de art. 38 alin. (1) din Constituţie. Faţa de considerentele expuse, rezultă ca prevederile din Legea nr. 36 din 12 mai 1995, ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, nu contravin vreunei prevederi a Constituţiei.În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea nr. 36/1995, invocată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică din 11 septembrie 1996.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan DeleanuMagistrat-asistent,Maria Bratu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește