DECIZIE nr. 9 din 9 februarie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 privind actualizarea şi completarea regimului general al contabilităţii, prin care a fost modificat art. 39 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGheorghe Batranu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 privind actualizarea şi completarea regimului general al contabilităţii, prin care a fost modificat art. 39 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, ridicată de Societatea Comercială „Inter-Spitzen” – S.R.L. din Lugoj în Dosarul nr. 3.959/1997 al Judecătoriei Lugoj.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 26 ianuarie 1999, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa autorului excepţiei şi a Gărzii Financiare Timiş, legal citaţi, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 2 februarie 1999 şi apoi pentru data de 9 februarie 1999.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 5 februarie 1998, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Inter-Spitzen” – S.R.L. din Lugoj într-un proces privind o plângere împotriva unei sancţiuni contravenţionale.În fapt, autoarea excepţiei, contestand procesul-verbal de contravenţie prin care a fost amendata cu suma de 30.000.000 lei, considera ilegal cuantumul amenzii, aplicat în baza art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996, ordonanţa fiind, în opinia sa, caducă.În argumentele invocate se arata ca, potrivit dispoziţiilor art. 107 şi 114 din Constituţie, Parlamentul avea obligaţia sa aprobe ordonanţa şi sa dispună totodată republicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, care face obiectul modificării prin ordonanţa atacată. Întrucât obligaţia Guvernului de a inainta ordonanţa Parlamentului în prima sesiune ordinară a acestuia nu a fost adusă la îndeplinire, ordonanţa nefiind până în prezent aprobată, se apreciază ca textul atacat nu produce efecte, fiind neconstitutional.Judecătoria Lugoj, exprimandu-şi opinia, a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere comunicat Curţii Constituţionale preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996 sunt în deplin acord cu Constituţia, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata. Astfel cum se precizează în continuare, ordonanţa în discuţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 iulie 1996. În conformitate cu art. 2 alin. 1 din Legea nr. 65/1996 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul avea obligaţia sa înainteze spre aprobare Parlamentului ordonanţele emise în temeiul acestei legi, până la reluarea lucrărilor acestuia, în următoarea sesiune ordinară a anului 1996. Parlamentul a fost convocat în aceasta sesiune pentru ziua de 2 septembrie 1996 (Decizia preşedintelui Senatului nr. 8/1996 şi Decizia preşedintelui Camerei Deputaţilor nr. 5/1996). Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996 a fost depus la Camera Deputaţilor la data de 31 august 1996, asadar înainte de expirarea termenului stabilit. Se conchide, arătându-se ca, „în condiţiile în care Guvernul a respectat exigenta constituţională, … ordonanţa a continuat să îşi producă efectele, independent de momentul la care Parlamentul o va aproba”.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca a înaintat Parlamentului ordonanţa în termenul stabilit de legea de abilitare, iar "faptul ca ordonanţa nu a fost încă aprobată nu constituie temei de neconstituţionalitate".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată, fiind legal sesizată.Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 privind actualizarea şi completarea regimului general al contabilităţii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.Prin art. I pct. 9 din ordonanţa a fost modificat alin. (1) al art. 39 din Legea nr. 82/1991, marindu-se cuantumul amenzilor contravenţionale. Prin urmare, Curtea Constituţională constata ca obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie pct. 9 al art. I din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996, potrivit căruia: „Contravenţiile prevăzute la art. 38 pct. 1 şi 2 se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 3 şi 4 lit. a)-f), cu amendă de la 1.000.000 lei la 25.000.000 lei, iar cea prevăzută la pct. 4 lit. g), cu amendă de 500.000 lei.”Autorul excepţiei susţine ca aceasta prevedere legală este caducă, deoarece Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 nu a fost aprobată de Parlament, iar aceasta dispoziţie nici nu a fost cuprinsă în Legea contabilităţii nr. 82/1991.Curtea Constituţională constata ca, în esenta, excepţia de neconstituţionalitate se sprijină pe o presupusa neîndeplinire de către Guvern a obligaţiei pe care o avea conform Legii nr. 65/1996 de a inainta Parlamentului spre aprobare ordonanţa în discuţie până la împlinirea termenului de abilitare, conform art. 114 alin. (3) din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 65/1996, Guvernul avea obligaţia de a inainta ordonanţele spre aprobare Parlamentului până la reluarea lucrărilor acestuia în următoarea sesiune ordinară a anului 1996. Din adresa Camerei Deputaţilor, înregistrată la nr. 2.945 din 4 decembrie 1998, rezultă ca cele două Camere ale Parlamentului au fost convocate în cea de-a doua sesiune pentru ziua de 2 septembrie 1996, pe baza Deciziei preşedintelui Camerei Deputaţilor nr. 5/1996 şi, respectiv, a Deciziei preşedintelui Senatului nr. 8/1996. Totodată, în aceeaşi adresa se menţionează că la data de 31 august 1996 Guvernul a depus la Camera Deputaţilor proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996.În consecinţa Curtea constata ca a fost îndeplinită cerinţa cuprinsă în art. 2 al legii de abilitare, precum şi cea din art. 114 alin. (3) din Constituţie.În condiţiile în care Guvernul a respectat dispoziţiile constituţionale de a supune ordonanţa spre aprobare Parlamentului până la împlinirea termenului de abilitare, în speta 2 septembrie 1996, Curtea constata ca Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 continua să îşi producă efectele, independent de data la care Parlamentul se va pronunţa în condiţiile art. 114 alin. (5) din Constituţie.De altfel Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996 în şedinţa din 3 martie 1997, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32 din 13 martie 1997. Din punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, depus la dosarul cauzei, rezultă ca, după aprobare, proiectul de lege în discuţie a fost transmis Senatului potrivit art. 75 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1996 privind actualizarea şi completarea regimului general al contabilităţii, prin care a fost modificat art. 39 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, ridicată de Societatea Comercială „Inter-Spitzen” – S.R.L. din Lugoj în Dosarul nr. 3.959/1997 al Judecătoriei Lugoj.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește