DECIZIE Nr. 9*) din 1 februarie 1996

–––––Notă …
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 46 din 24 aprilie 1996.Mihai Constantinescu – preşedinteCostica Bulai – judecătorIoan Deleanu – judecătorFlorentina Geangu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:În faţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ – în Dosarul nr. 1.185/1994, reclamanta Federaţia Sindicatelor Învăţământului Preuniversitar din România a invocat excepţia de neconstituţionalitate a "rectificarii" Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994 privind îmbunătăţirea coeficienţilor de ierarhizare a salariilor de baza pentru personalul din sectorul bugetar.În motivarea excepţiei se arata ca rectificarea în discuţie "nu este semnată" şi ca, prin conţinutul sau, modifica substanţial dispoziţiile actului legislativ rectificat.Prin Încheierea din 5 septembrie 1995, instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei, apreciind ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata, deoarece "potrivit simetriei actelor juridice, rectificarea unei ordonanţe este supusă regimului juridic prevăzut pentru aceasta din urma". Totodată, instanţa considera ca prin rectificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994 au fost incalcate „dispoziţiile constituţionale privind condiţiile emiterii de către Guvern a ordonanţelor, în temeiul legii speciale de abilitare”, în acest sens facindu-se referire la art. 107 alin. (4) din Constituţie.În vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a solicitat puncte de vedere Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului. De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 47/1992 şi dispoziţiilor art. 12 alin. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale s-au solicitat informaţii de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial".Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca "modificările şi completările aduse ordonanţei prin Legea nr. 134/1994 includ şi rectificările publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 septembrie 1994, a căror neconstituţionalitate a fost invocată". În aceste condiţii – s-a precizat în continuare – nu se poate retine neconstituţionalitatea rectificarilor criticate, cu atât mai mult cu cît excepţia de neconstituţionalitate a acestora s-a ridicat în faţa instanţei la data de 9 ianuarie 1995, după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/1994, lege care "nu a fost criticata pentru neconstituţionalitate înainte de promulgare".Camerele Parlamentului nu şi-au exprimat punctele de vedere.Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a arătat ca "întrucît în cuprinsul ordonanţei şi în unele dintre anexe au fost constatate anumite erori după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Secretariatul General al Guvernului a solicitat corectarea acestora printr-o rectificare". În acest sens, s-a transmis Curţii Constituţionale adresa nr. E 96 din 7 septembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, în care au fost precizate corecturile ce urmau a fi făcute, şi anume:– la art. 3 alin. 1, penultimul rind, în loc de "iulie" se va menţiona "septembrie";– la art. 7, penultimul rind, în loc de "iulie" se va menţiona "septembrie";– la anexa nr. I/6 privind coeficienţii de ierarhizare pentru funcţiile de conducere din Parchetul General se va citi astfel: la nr. crt. 1, în loc de "5,50" se va citi "6,00"; la nr. crt. 2, în loc de "5,00" se va citi "5,50"; la nr. crt. 3, în loc de "4,60" se va citi "5,00";– la anexa nr. III/2, capitolul II punctul 1, subpunctul 1.2 – Funcţii de execuţie pe trepte profesionale specifice unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor, în coloana "Nivelul studiilor", în dreptul nr. crt. 3 şi 4, în loc de "M" se va citi "M;G";– la anexa nr. V/1, capitolul II – Coeficienţi de ierarhizare pentru funcţiile ajutatoare din instituţiile de învăţământ – la litera a) – Funcţii didactice ajutatoare, în dreptul nr. crt. 4, coeficientul de ierarhizare corespunzător gradatiei 2, în loc de "9,925" se va citi "0,925".Regia Autonomă "Monitorul Oficial" a transmis Curţii Constituţionale Ordonanţa Guvernului nr. 39/1994, în forma primită pentru publicare, şi copia adresei prin care s-a cerut rectificarea ordonanţei.CURTEA,examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, rectificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994 raportată la prevederile Constituţiei, precum şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Ordonanţa Guvernului nr. 39/1994 a fost aprobată, cu unele modificări, prin Legea nr. 134/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 decembrie 1994. Fiind emisă în temeiul Legii de abilitare nr. 72/1994, ordonanţa este consecinţa extinderii, în anumite condiţii şi limite, a competentei generale a Guvernului de organizare a executării legilor, prevăzută la art. 107 alin. (2) din Constituţie. De aceea natura juridică a ordonanţei nu poate fi diferita de cea a oricărui alt act emis de Guvern în cadrul competentei sale normative. Ca urmare, ordonanţa nu este expresia unei puteri legiuitoare ce ar fi fost acordată Guvernului, chiar dacă efectele sale privesc domeniul legii ordinare. Parlamentul nici n-ar putea delega puterea legiuitoare, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituţie, el fiind unica autoritate legiuitoare a tarii. Conform art. 114 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul poate adopta numai o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.Ordonanţa constituie deci un act guvernamental de executare a legii de abilitare. Prin aprobarea însă a ordonanţei de către Parlament, cu sau fără modificări, conţinutul sau normativ devine lege. De aceea, potrivit art. 114 alin. (3) şi (5) din Constituţie, aprobarea se face prin lege şi cu procedura de adoptare a legii. În consecinţa, ca urmare a aprobării, nu coexista două categorii de acte normative juxtapuse – legea de aprobare şi ordonanţa – de naturi diferite şi cu regimuri juridice diferite, ci un singur act legislativ: legea de aprobare. Asa fiind, după aprobare, reglementarea iniţială instituită prin ordonanţa devine exclusiv actul legiuitorului, expresia voinţei sale. În acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 124 din 5 decembrie 1995.Ţinând seama de aceste consecinţe, rezultă ca excepţia de neconstituţionalitate a unei ordonanţe poate fi invocată, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, numai cît timp ordonanţa nu a fost aprobată prin lege. După legiferare, ridicarea unei asemenea excepţii este inadmisibila, întrucît priveşte un act care, între timp, şi-a pierdut forta juridică iniţială şi specifică, ca urmare a transformarii sale în lege. De aceea, după aprobarea ordonanţei prin lege, exclusiv această lege ar putea face obiectul unui control de constituţionalitate întrucît, după intrarea ei în vigoare, doar dispoziţiile sale sunt aplicabile, chiar dacă, pentru economie de mijloace, legiuitorul, sub aspectul tehnicii legislative utilizate, face în mod expres trimitere la ordonanţa aprobată.În cazul de faţa, excepţia de neconstituţionalitate priveşte Ordonanţa Guvernului nr. 39/1994, astfel cum a rezultat din rectificarea sa la data de 12 septembrie 1994. Invocarea excepţiei şi sesizarea Curţii au avut loc, însă, după publicarea legii de aprobare a ordonanţei rectificate, ce s-a făcut în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 decembrie 1994. În consecinţa, excepţia este lipsită de obiect şi urmează să fie respinsă ca vadit nefondata, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.Faţa de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEA,În numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate privind rectificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 septembrie 1994, invocată de Federaţia Sindicatelor Învăţământului Preuniversitar din România în Dosarul nr. 1.185/1994 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată astăzi, 1 februarie 1996.PREŞEDINTE,dr. Mihai ConstantinescuMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește