DECIZIE nr. 899 din 16 iunie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 şi art. 155^1 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen Cătălina Gliga – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 şi 155^1 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Veronica Varan în Dosarul nr. 484/39/2008 al Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate se referă la aspecte tehnice din activitatea justiţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 484/39/2008, Curtea de Apel Suceava – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 şi 155^1 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Veronica Varan.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1, 16, 21, 52, 53, 73, 82, 108, 115, 124, 126 şi 148 din Constituţie, deoarece prorogarea termenului de aplicare a dispoziţiilor privind înregistrarea dezbaterilor nu se putea reglementa prin ordonanţă de urgenţă, ci numai prin lege, iar pe de altă parte, măsura este de natură să limiteze exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor.Curtea de Apel Suceava – Secţia civilă consideră că excepţia nu este întemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 149 din Codul de procedură civilă şi art. 155^1 din acelaşi cod, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 100/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2009.Aceste prevederi de lege au următorul conţinut:– Art. 149 din Codul de procedură civilă: "Instanţa va încuviinţa stenografierea dezbaterilor, în total sau în parte, la cererea părţii. În acest caz se vor aplica dispoziţiile privitoare la experţi.";– Art. 155^1 din Codul de procedură civilă: "Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 108^3 sunt aplicabile.La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispoziţiile art. 155 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.”;– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008:"Art. 1. – Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă la data de 1 ianuarie 2010.Art. 2. – Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2010.”Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 priveşte „Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”.Art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, în redactarea dată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008, prevede următoarele: „Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 ianuarie 2010.”Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 – Statul român, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 82 privind validarea mandatului şi depunerea jurământului de Preşedintele României, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 149 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea stenografierii dezbaterilor, în total sau în parte, la cererea părţii, iar art. 155^1 din acelaşi cod reglementează condiţiile în care instanţa de judecată poate suspenda judecarea cauzei când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii.Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că sunt neîntemeiate. Aceste texte de lege reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are deplina libertate de a stabili competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, evident, cu respectarea principiilor şi prevederilor Legii fundamentale. Aşadar, cele două texte de lege instituie suficiente garanţii pentru asigurarea accesului liber la justiţie, şi anume: încheierea de suspendare trebuie să prevadă care anume obligaţii nu au fost respectate; împotriva încheierii pronunţate de instanţă partea nemulţumită are deschisă calea apelului, potrivit art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă; la cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile respective au fost îndeplinite.De altfel, în acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 321 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008.Aceste considerente reţinute de Curte în decizia menţionată sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008, Curtea constată că, de asemenea, nu poate fi reţinută. Această ordonanţă de urgenţă prorogă unele termene în vederea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, ţinând seama, aşa cum rezultă din motivarea acestei ordonanţe, de gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanţelor de judecată.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 şi art. 155^1 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Veronica Varan în Dosarul nr. 484/39/2008 al Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește