DECIZIE nr. 898 din 16 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.77 alin. (3) lit. b), art. 81 alin. (1) şi art. 82 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 75 alin. (3) lit. b), art. 79 alin. (1) şi art. 80 alin. (3) lit. b)" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Wu Fuji în Dosarul nr. 6.831/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, însoţit de domnul Juliu Vajda, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa părţii Oficiul Român pentru Imigrări, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.831/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 75 alin. (3) lit. b), art. 79 alin. (1) şi art. 80 alin. (3) lit. b)" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Wu Fuji într-o cauză având ca obiect anularea deciziei prin care Oficiul Român pentru Imigrări a dispus revocarea dreptului de şedere pe teritoriul României şi returnarea acestuia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate "limitează excesiv şi discriminatoriu" dreptul de proprietate al cetăţenilor străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în România ca urmare a nerespectării reglementărilor privind angajarea în muncă a străinilor, "în condiţiile în care această presupusă încălcare a legii nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu". Se mai arată că textele de lege ce formează obiect al excepţiei nu sunt suficient de accesibile şi precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, legiuitorul fiind competent să fixeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile "art. 75 alin. (3) lit. b), art. 79 alin. (1) şi art. 80 alin. (3) lit. b)" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 56/2007 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007) şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007).În temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, iar după renumerotare textele criticate se regăsesc la art. 77 alin. (3) lit. b), art. 81 alin. (1) şi art. 82 alin. (3) lit. b), care au următoarea redactare:– Art. 77 alin. (3) lit. b): "(3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară atunci când: […]b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor;"; … – Art. 81 alin. (1): "Împotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror şedere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de şedere a fost anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de şedere permanentă, precum şi a foştilor solicitanţi de azil Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României."– Art. 82 alin. (3) lit. b): "(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească ţara neînsoţit, astfel: […]b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;". … În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi celor ale art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul de proprietate privată. De asemenea, autorul excepţiei mai invocă şi dispoziţiile art. 14 din convenţia amintită şi pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie, ambele referitoare la interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu poate reţine criticile formulate de autorul acesteia referitoare la încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului nediscriminării.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 se adresează exclusiv străinilor, astfel că nu se poate susţine existenţa unui regim juridic discriminatoriu al acestora faţă de cel aplicabil cetăţenilor români.Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea observă că textele de lege examinate nu conţin norme care să pună în discuţie acest drept şi, ca atare, prevederile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, coroborate cu art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu au incidenţă în cauză. Susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora, ca urmare a deciziei de returnare, "este pus în situaţia de a înregistra pierderi financiare care ar duce la falimentarea societăţii comerciale al cărui proprietar este, ceea ce aduce gravă vătămare dreptului de proprietate", reprezintă aspecte de fapt, asupra cărora urmează să se pronunţe instanţa care judecă fondul litigiului, întrucât nu pot face obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţională.În fine, Curtea constată că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la lipsa de accesibilitate şi precizie a textelor de lege criticate, întrucât, prin conţinutul lor normativ, acestea sunt suficient de clare şi precise încât destinatarul normelor juridice să îşi poată adapta comportamentul condiţiilor cerut de lege şi să înţeleagă consecinţele nerespectării ei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 alin. (3) lit. b), art. 81 alin. (1) şi art. 82 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Wu Fuji în Dosarul nr. 6.831/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește