DECIZIE nr. 898 din 16 iunie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Libertatea” – S.A. din Sibiu, de Nicolae Boţa şi de Eliza Milena Boţa în Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.266D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială în Dosarul nr. 26.438/3/2006.La apelul nominal răspunde avocatul Cornelia Pîrvu, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru Societatea Comercială Retom Holland BV, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.681D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. în Dosarul nr. 38.714/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.266D/2009 şi nr. 1.681D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, având în vedere că acestea au un obiect parţial identic.Avocatul Societăţii Comerciale Retom Holland BV arată că este de acord cu conexarea.Reprezentantul Ministerului Public solicită conexarea cauzelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.266D/2009 şi nr. 1.681D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul Societăţii Comerciale Retom Holland BV solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 619/2008.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 576/85/2008, Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Libertatea” – S.A. din Sibiu, de Nicolae Boţa şi de Eliza Milena Boţa în cadrul unei cauze comerciale bazate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.Prin Încheierea din 11 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 26.438/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată, din oficiu, într-o cauză comercială bazată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.Prin Încheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 38.714/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. într-o cauză comercială bazată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16, 21 şi 124 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece stabilesc dreptul creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a decide, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi instituie, în felul acesta, discriminarea nejustificată a celorlalţi creditori, care se văd obligaţi să urmeze o procedură dezavantajoasă, în raport cu procedura urmată de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. Pe de altă parte, susţin că stabilirea unui termen pentru atacarea deciziei de numai 3 zile de la data publicării deciziei de schimbare în Buletinul procedurilor de insolvenţă nu asigură o publicitate integrală şi, în consecinţă, nici exercitarea căii de atac de către cei interesaţi.Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor constituţionale invocate, însă dispoziţiile alin. (3) ale aceluiaşi articol încalcă prevederile art. 24 şi 53 din Constituţie, deoarece decizia creditorului majoritar luată extrajudiciar ar trebui depusă la dosarul cauzei şi comunicată tuturor participanţilor la procedura concursuală a insolvenţei, conform Codului de procedură civilă.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială consideră că dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, pentru că se încalcă principiul colectivităţii, al unicităţii şi caracterului consensual al procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, prevăzut în art. 2 din Legea nr. 85/2006.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.Dispoziţiile alin. (2^1) al art. 19 au fost introduse prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, ordonanţă ce a modificat şi dispoziţiile alin. (3) al art. 19.În prezent, dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 au următorul cuprins: „(2^1) Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.(3) Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) şi (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator." … Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la dispoziţiile art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei din Constituţie, precum şi la dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2008, pentru asigurarea respectării principiului celerităţii procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii practicienilor în insolvenţă, aşa cum reiese din nota de fundamentare a acestei ordonanţe a Guvernului. Astfel, s-a dat posibilitatea creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor să desemneze, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să-i stabilească remuneraţia.Curtea observă că, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, text nemodificat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2008, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. Cu privire la aceste dispoziţii de lege, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 619/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat că adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în această materie este stabilită de dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a creanţelor prezente. Există situaţii speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, şi anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numărului creditorilor este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor.Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că soluţia legislativă criticată, şi anume posibilitatea creditorului ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu cel al numărului creditorilor şi nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor.Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic confirmă, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege, ceilalţi creditori pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului care deţine cel puţin 50%, prevăzută la alin. (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor art. 21 din Legea fundamentală.Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 raportată la prevederile art. 21 din Constituţie şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că din prevederile Legii privind procedura insolvenţei reiese regula citării părţilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, publicaţie editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de legea insolvenţei. Totodată, excepţiile de la această regulă au fost instituite în cazurile strict şi limitativ prevăzute, şi anume în art. 7 şi 8 din lege.Curtea constată că liberul acces la justiţie, consacrat prin prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu este un drept absolut, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, având, evident, o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus.Astfel, faptul că împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţă, îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Obligaţia ce decurge pentru părţi în acest caz, şi anume aceea de a se abona la Buletinul procedurilor de insolvenţă, precum şi termenul scurt, de 3 zile, prevăzut de dispoziţiile de lege criticate nu pot fi privite ca aducând o restrângere accesului liber la justiţie, din moment ce chiar prevederile art. 19 alin. (3) dau posibilitatea creditorilor interesaţi de a promova o contestaţie pentru motive de nelegalitate.Având în vedere acestea, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Constituţie, referitoare la înfăptuirea justiţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Libertatea” – S.A. din Sibiu, de Nicolae Boţa şi de Eliza Milena Boţa în Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ, de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială, din oficiu, în Dosarul nr. 26.438/3/2006 şi de ISD Insolvency S.P.R.L. în Dosarul nr. 38.714/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește