DECIZIE nr. 889 din 16 octombrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, excepţie invocată de Alexandru Fărcaş în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.822/117/2006, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, excepţie invocată de Alexandru Fărcaş în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile din Legea nr. 21/1999 criticate sunt neconstituţionale, deoarece creează o discriminare negativă în ceea ce-l priveşte pe inculpat, întrucât „acesta a transferat valorile obţinute dintr-o pretinsă infracţiune de înşelăciune, în timp ce făptuitorii care transferă valorile obţinute din alte infracţiuni în scopurile prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 nu sunt pedepsiţi de textul acestei legi”. Se arată, totodată, că Legea nr. 21/1999 a fost abrogată prin Legea nr. 656/2002, care sancţionează în mod nediscriminatoriu faptele de spălare a banilor, „iar acest fapt nu poate duce la sancţionarea faptelor ce s-au săvârşit anterior apariţiei Legii nr. 656/2002„. În plus, se susţine că textele de lege ce fac obiectul excepţiei nu îndeplinesc condiţiile privind caracterul accesibil şi previzibil al legii câtă vreme Legea nr. 656/2002 nu mai foloseşte termenul de înşelăciune, „ci se menţionează generic – infracţiune”.Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism este neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, apreciază că este inadmisibilă, întrucât, la data invocării acesteia, textul criticat era abrogat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, şi art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 (act normativ care, la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, era abrogat prin Legea nr. 656/2002) avea următorul cuprins:"(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:[…] c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la lit. a)."Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 are următorul cuprins:"Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:[…] c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni."În susţinerea excepţiei se invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii", ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale "Nicio pedeapsă fără lege", coroborate cu art. 11 şi 20 din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:I. În ceea ce priveşte art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999, se constată că, la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, era abrogat prin art. 31 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, potrivit căruia „Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, se abrogă.”Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”.II. Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 este criticat întrucât, în opinia autorului excepţiei, nu întruneşte cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate a legii, impuse de art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit căruia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii”, precum şi de art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale „Nicio pedeapsă fără lege”, coroborat cu art. 11 şi 20 din Constituţie. Se constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi dispoziţii legale, în raport de aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi faţă de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a reţinut că susţinerile potrivit cărora art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ar contraveni art. 23 alin. (12) din Constituţie şi art. 7 din Convenţie, coroborat cu art. 11 şi 20 din Constituţie, nu pot fi primite, deoarece termenul de „infracţiune” este folosit de legiuitor generic pentru a acoperi multitudinea de „infracţiuni bază” din care pot proveni bunurile. Aceste considerente care au fundamentat soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.Referitor la critica privind încălcarea prin acelaşi text de lege a art. 44 din Constituţie, se constată că nu a fost motivată de autorul excepţiei. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în motivarea ei, nici această susţinere nu poate fi reţinută.Cât priveşte susţinerile formulate în prezenta cauză în sensul că, urmare abrogării Legii nr. 21/1999 prin Legea nr. 656/2002, faptele săvârşite sub imperiul legii vechi nu ar mai trebui sancţionate, acestea vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, excepţie invocată de Alexandru Fărcaş în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, invocată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește