DECIZIE nr. 888 din 30 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (4), art. 77 şi art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, şi ale art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a legii în ansamblu, a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, şi a art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, excepţie ridicată de Dinuţă Stancu în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006 al Curţii de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 iulie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006, Curtea de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a legii în ansamblu, a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, şi a art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, excepţie ridicată de Dinuţă Stancu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 19/2000 are un caracter discriminatoriu în privinţa stabilirii drepturilor de pensie ale femeilor în raport cu cele ale bărbaţilor, contravenind principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens, arată că femeile, în condiţiile unui stagiu de cotizare identic şi pentru venituri identice realizate, obţin un punctaj mai mare decât cel al bărbaţilor, căruia îi corespunde şi un cuantum mai mare al pensiei. De asemenea, arată că recalcularea şi reactualizarea pensiilor fără aplicarea corectă a art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 şi a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, respectiv rămânerea în plată a pensiei stabilite anterior dacă aceasta are un cuantum superior celui rezultat în urma acestor operaţiuni, face ca legea să dispună pentru trecut, să anuleze un drept câştigat licit şi să afecteze nivelul de trai al pensionarilor.Curtea de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate, iar calculele autorului excepţiei sunt eronate, având în vedere că în urma recalculării s-a stabilit un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată şi i s-a acordat noul cuantum.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin acestea nu se instituie discriminări, ci se aplică tratamente juridice diferenţiate pentru situaţii diferite. În ce priveşte statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992, arată că acesta nu poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie:– Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;– Art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, aşa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 13 din Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004. Acest text de lege are în prezent următoarea redactare:"(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin. (2), (3), (5) şi (5^1).";– Art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, potrivit căruia: „În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.”;– Art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege autorul excepţiei invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 44 alin. (1) şi (8) privind dreptul de proprietate şi interdicţia confiscării averii dobândite în mod licit şi ale art. 47 privind nivelul de trai.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect criticat de autorul excepţiei priveşte dispoziţiile Legii nr. 19/2000 prin care se instituie o inegalitate între bărbaţi şi femei sub aspectul drepturilor la pensie cuvenite, în condiţiile unui stagiu de cotizare şi a unor venituri identice. Curtea observă că, în realitate, dispoziţiile discriminatorii vizate se referă la prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora, la data intrării în vigoare a legii, vârsta standard pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă este de 57 de ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi, care va creşte etapizat, în aşa fel ca, începând cu anul 2013, vârsta standard să fie de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Alin. (4) al aceluiaşi articol păstrează diferenţa de 5 ani şi în privinţa stagiului complet de cotizare, care a fost de 25 de ani pentru femei şi de 30 de ani pentru bărbaţi la data intrării în vigoare a legii şi va fi de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi în anul 2013. De asemenea, Curtea consideră că sunt avute în vedere şi dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora punctajul mediu anual, care determină cuantumul pensiei, se calculează prin împărţirea sumei punctajelor anuale la numărul anilor de stagiu complet de cotizare, ceea ce face ca, în cazul unor punctaje anuale egale, femeile să primească o pensie mai mare, întrucât suma punctajelor anuale se împarte la o cifră mai mică.Curtea constată că acest aspect de neconstituţionalitate a mai fost analizat şi prin Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996. Având a se pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, dispoziţii care prevedeau, de asemenea, un tratament juridic diferenţiat între bărbaţi şi femei sub aspectul dreptului la pensie, Curtea a reţinut că textul art. 16 alin. (1) din Constituţie, coroborat cu cel al art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, are în vedere discriminările prohibite, respectiv „discriminarea negativă”, iar nu şi pe cele admisibile, aşa cum este „discriminarea pozitivă”, ţinând seama de specificitatea unor situaţii sau de scopul realizării unei justiţii distributive, pentru a anula sau pentru a diminua inegalităţile obiective. Tratamentul juridic diferenţiat a fost considerat ca o măsură de protecţie specială a femeilor, întemeiată nu pe deosebirea de sex, ci pe situaţia socială care decurge din această deosebire.Curtea consideră că aceste considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Desigur, Curtea nu poate să nu observe tendinţa statelor europene de egalizare a condiţiilor de obţinere a dreptului la pensie între bărbaţi şi femei, precum şi recomandările exprimate de instituţiile Uniunii Europene în acest sens, dar aceasta rămâne un deziderat legislativ pe care instanţa de contencios constituţional, în limitele competenţelor sale, nu îl poate soluţiona, rămânând un atribut exclusiv al legiuitorului.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 şi a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, Curtea observă că aspectele invocate nu privesc conţinutul acestora, ci greşita lor aplicare. Astfel, autorul excepţiei arătă că sunt confundate noţiunile de recalculare şi reactualizare a pensiilor, precum şi cele de pensie cuvenită şi de pensie aflată în plată, astfel că s-a ajuns la stabilirea unui punctaj mediu anual mai mic şi a unui cuantum al pensiei mai mic decât cel ce i s-ar fi cuvenit. Or, Curtea constată că aplicarea dispoziţiilor legale şi verificarea corectitudinii operaţiunilor de calcul nu constituie probleme de competenţa instanţei de contencios constituţional, ci aspecte ce intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti.În sfârşit, în ceea ce priveşte ultima critică de neconstituţionalitate referitoare la art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992, Curtea constată că acest act normativ nu există. Aşa fiind, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceste dispoziţii nu pot face obiect al controlului de constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (4), art. 77 şi ale art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi cele ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată de Dinuţă Stancu în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006 al Curţii de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Craiova – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie 2006.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește