DECIZIE nr. 886 din 30 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicată de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecătoriei Botoşani şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3650D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Dumitru Dănuţ Harabagiu a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.În acest sens, invocă jurisprudenţa aplicabilă în materie a Curţii Constituţionale, precum şi aspectele de fapt ce ţin de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 181/193/2010, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicată de Costel Calistru şi Doru Muntianu într-o cauză având ca obiect rezilierea unui contract de închiriere şi, respectiv, daune.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textele de lege criticate ignoră faptul că, din cauza unor circumstanţe survenite, "contractul poate fi afectat de impreviziune ceea ce excedează în mod vădit sfera riscului normal al contractului". În acest context, apreciază că prin reglementarea legală criticată se dă "prevalenţă absolută principiului forţei obligatorii a contractului şi celui al suportării riscului contractului încălcând, în circumstanţele excepţionale şi imprevizibile, ce nu sunt generate de voinţa sau de conduita părţilor, dispoziţiile constituţionale invocate". În acest context, apreciază că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, "în măsura în care sunt interpretate, în sensul că interzic judecătorului să dispună, prin hotărârea sa, adaptarea contractului, atunci când executarea acestuia devine excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi, din cauza schimbării imprevizibile şi de neînlăturat a împrejurărilor avute în vedere la momentul contractării".Judecătoria Botoşani apreciază că prevederile criticate "apar" ca fiind constituţionale, deoarece, în principiu, problema pusă în discuţie nu antamează încălcarea unor principii constituţionale, ci, mai degrabă, priveşte modalitatea de apreciere a probelor de către judecător şi de aplicare a dispoziţiilor legale criticate la situaţia concretă dedusă judecăţii.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale, ţinând cont de faptul că "ele consacră principii importante ale dreptului civil român, şi anume principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile "pacta sunt servanda" şi principiul executării cu bună-credinţă a convenţiilor, precum şi principalele reguli de interpretare a clauzelor unui act juridic civil, fără ca prin aceasta să se aducă atingere egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptului de proprietate privată, exercitării drepturilor şi libertăţilor sau economiei de piaţă. Încheierea unei convenţii fiind guvernată de principiul libertăţii contractuale, părţile pot să determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmează să le producă, conform unei cauze morale şi licite. Convenţia, astfel încheiată, se impune părţilor întocmai ca legea, având caracter obligatoriu şi nu facultativ".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 969, art. 970-977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, publicat în Broşura din 1 ianuarie 1997.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, precum şi celor ale art. 135 privind economia României.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorii acesteia vizează probleme de interpretare şi aplicare a reglementării criticate la litigiul concret dedus judecăţii, ceea ce intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional.De altfel, asupra unora din prevederile de lege criticate, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.111 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, Decizia nr. 963 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2010, şi Decizia nr. 1.178 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, statuând că prevederile art. 969, art. 970 şi ale art. 977 din Codul civil nu contravin dispoziţiilor Legii fundamentale.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicată de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecătoriei Botoşani.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește