DECIZIE nr. 884 din 10 iulie 2008

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1-8^5 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1-8^5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, modificată şi completată prin Legea nr. 442/2004, excepţie ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 24.059/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspund Consiliul Local al Oraşului Şimleul Silvaniei şi oraşul Şimleul Silvaniei, prin reprezentat legal, doamna consilier juridic Elena-Maria Mocanu, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părţilor prezente solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele expuse în notele scrise pe care le depune la dosar.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prin Decizia nr. 823*) din 7 iulie 2008 a Curţii Constituţionale s-a constatat neconstituţionalitatea aceloraşi dispoziţii neconstituţionale.–––Notă …
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 823 din 7 iulie 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 22 iulie 2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 24.059/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1-8^5 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect o acţiune în vederea obligării emiterii unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile dispoziţiilor art. 8^1-8^5 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin instituirea obligaţiei autorităţilor locale de concesionare directă a terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, se încalcă dreptul de dispoziţie al autorităţilor locale. Instituirea termenului de concesionare pentru o perioadă de 49 de ani, precum şi prelungirea de drept a acestui termen au semnificaţia unei privări de dreptul de proprietate, contravenind dispoziţiilor art. 136 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile criticate încalcă şi dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin atribuirea directă a terenurilor, prin derogare de la legea cadru, valoarea redevenţei nu se va stabili conform regulilor pieţei libere.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât dispoziţiile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei.Avocatul Poporului apreciază că textul criticat este contrar dispoziţiilor art. 44 şi ale art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că sunt neconstituţionale prevederile legale ce obligă autorităţile publice să atribuie unor persoane juridice nominalizate bunurile proprietate publică sau activităţile şi serviciile publice de interes local, prin contract de concesiune.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului şi ale Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile art. 8^1-8^5 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. În realitate, aceste dispoziţii sunt cuprinse în Legea nr. 442/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.005 din 1 noiembrie 2004, şi anume la articolul unic pct. 19, având următorul cuprins:"Articol unic. – Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26 din 29 aprilie 2004 […], cu următoarele modificări şi completări:[…]19. După articolul 52 se introduc articolele 53-55 cu următorul cuprins:«Art. 53. – Ordonanţa Guvernului nr. 45/2004 […] se modifică şi se completează astfel:[…]5. După articolul 8 se introduc articolele 8^1-8^5 cu următorul cuprins:"Art. 8^1. – Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale pe care sunt amplasate puncte de vânzare ale Societăţii Comerciale «Rodipet» – S.A. Bucureşti, cu excepţia celor din municipiul Bucureşti, se atribuie acesteia printr-un contract de concesiune, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.Art. 8^2. – Concesiunea se face fără întocmirea unui studiu de oportunitate sau a unui caiet de sarcini şi fără o formă de publicitate, prin negociere directă între cedent şi societatea comercială, excepţie făcând situaţiile în care planul de urbanism general, aprobat de autorităţile locale, impune schimbarea locaţiei cu una identică ca suprafaţă şi aşezare comercială.Art. 8^3. – Contractul de concesiune se încheie pe o durată de maximum 49 de ani, cu prelungirea de drept pe o durată de 24 de ani şi 6 luni în situaţia în care Societatea Comercială «Rodipet» – S.A. Bucureşti continuă exploatarea terenului concesionat pentru realizarea scopului iniţial.Art. 8^4. – Societatea Comercială «Rodipet» – S.A. Bucureşti beneficiază de atribuirea directă printr-un contract de concesiune a terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor din municipiul Bucureşti, pe care vor fi amplasate punctele de vânzare realizate pentru îndeplinirea programului de investiţii asumat prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.Art. 8^5. – Concesiunea, potrivit prezentei ordonanţe, are ca obiect exclusiv utilizarea de către Societatea Comercială «Rodipet» – S.A. Bucureşti a terenurilor pentru amplasarea punctelor de vânzare în scopul îndeplinirii obiectului de activitate şi nu poate fi extinsă la alte activităţi."»"Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1) teza întâi referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 135 alin. (1) referitor la economia României şi art. 136 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietăţii publice.1. Critica referitoare la încălcarea art. 44 alin. (1) teza întâi şi a art. 136 alin. (2) din ConstituţieCurtea constată că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 44 teza întâi din Constituţie, deoarece acestea aduc atingere dreptului de dispoziţie ca prerogativă a dreptului de proprietate al unităţilor administrativ- teritoriale asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, întrucât înlătură posibilitatea acestora din urmă să dispună liber de bunurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor-administrativ-teritoriale. Astfel, dreptul de dispoziţie este înfrânt prin împiedicarea autorităţilor menţionate de a opta liber asupra concesionării terenurilor. Or, Curtea constată că, în cauză, prin îngrădirea dreptului de dispoziţie al autorităţilor publice se aduce atingere şi prevederilor constituţionale cuprinse la art. 136 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul constituţional potrivit căruia proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege. În conformitate cu dispoziţiilor cuprinse la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, regimul general al proprietăţii se reglementează prin lege organică. Curtea reţine însă că Legea nr. 442/2004, supusă examinării, este o lege ordinară, fiind adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţie, care prevăd că „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.”Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 8^1-8^5 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări sunt neconstituţionale, întrucât legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea procedurii constituţionale de legiferare. Aşa fiind, constatarea neconstituţionalităţii textului criticat pentru motivul de neconstituţionalitate extrinsecă face inutilă examinarea celorlalte motive.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1-8^5 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, excepţie ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 24.059/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește