DECIZIE nr. 882 din 6 iulie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carmen-Marilena Popa şi Doru-Cătălin Boştină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei Doru-Cătălin Boştină şi avocatul Domnica Antoniuc, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru autorul excepţiei Carmen-Marilena Popa. Lipseşte cealaltă parte, Florina Mihaela Gruia (Răducu).Avocatul autorului excepţiei Carmen-Marilena Popa arată că procedura de citare a părţii Florina Mihaela Gruia (Răducu) nu a fost legal îndeplinită, deoarece aceasta a fost citată la alt număr al străzii pe care locuieşte.Reprezentantul Ministerului Public consideră că nu este lipsă de procedură cu partea Florina Mihaela Gruia (Răducu).Curtea reţine că procedura de citare a fost legal îndeplinită şi constată cauza în stare de judecată.Având cuvântul, apărătorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate Carmen-Marilena Popa solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, arătând că în noul Cod penal prevederea criticată nici nu se mai regăseşte.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Doru-Cătălin Boştină, solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa instanţei de judecată şi depune concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel este un recurs devolutiv, în cadrul căruia se pot aduce, pe lângă criticile de legalitate, şi critici referitoare la temeinicia hotărârii atacate. Totodată, arată că în Expunerea de motive a Legii nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală sunt precizate raţiunile care au stat la baza introducerii prevederii criticate în Codul penal.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia nr. 3.407 din 23 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.838/1/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, admiţând recursul împotriva Încheierii din 20 august 2009 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Carmen-Marilena Popa şi Doru-Cătălin Boştină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care unul dintre inculpaţi avea, la data săvârşirii faptei, calitatea de notar public.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, la egalitatea în drepturi şi la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, în măsura în care creează o discriminare în legătură cu competenţa de soluţionare a unei cauze penale între o persoană care are calitatea de notar şi o persoană care nu are această calitate, dar este acuzată de acelaşi tip de infracţiune. Mai arată că discriminarea rezultă din îngrădirea dreptului de a ataca hotărârea pronunţată în fondul cauzei atât cu apel, cât şi cu recurs.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007. Textul de lege criticat are, în prezent, următorul cuprins:"Curtea de Apel:1. judecă în primă instanţă: […] b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi".În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 138 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate în prezenta cauză, reţinând, în esenţă, că nu este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor instituirea unor reguli speciale şi că norma de competenţă criticată asigură dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carmen-Marilena Popa şi Doru-Cătălin Boştină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește