DECIZIE nr. 881 din 30 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Gherla în Dosarul nr. 1.550/2006.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 26 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.550/2006, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată apreciază că legiuitorul, în art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996, nu a definit în mod suficient conţinutul constitutiv al infracţiunilor, având în vedere că în Codul silvic nu este prevăzut preţul mediu al unui metru cub de material lemnos, care se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Codul silvic fiind o lege organică, dispoziţiile sale „ar putea fi complinite doar printr-o dispoziţie cuprinsă într-o lege organică”. Din aceste considerente, instanţa apreciază că se încalcă dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, care prevăd în mod expres că „prin lege organică se reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”.De asemenea, instanţa apreciază că, prin art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996, coroborat cu art. 106 alin. 3 şi 4 din aceeaşi lege, se încalcă dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece stabilirea valorii prejudiciului (în funcţie de care fapta este considerată infracţiune sau contravenţie) în mod exclusiv de către partea vătămată (Ocolul silvic Gherla), fără a se apela la opinia unui expert neutru, face ca inculpaţii să fie dezavantajaţi faţă de partea vătămată, în privinţa contradictorialităţii probelor.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, dispoziţii al căror conţinut este următorul: „Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul legal criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi în art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, care prevăd că prin lege organică se reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora.Examinând susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996, în raport de aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţă de aceleaşi critici ca şi în cazul excepţiei de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 102 din 29 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic (aşadar, implicit a dispoziţiilor ce fac obiectul excepţiei de faţă), reţinând în esenţă că, chiar dacă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic şi a art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vânatului, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, această determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la bază criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la Legea nr. 81/1993, referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieţilor sau lăstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni). Aşadar, determinarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se realizează în baza unor criterii obiective şi legale, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalităţii incriminării.De altfel, aceleaşi considerente se regăsesc şi în Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi a prevederilor art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, precum şi în Decizia nr. 57 din 6 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 20 martie 2003, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. 1 şi ale art. 98 alin. 1 din acelaşi act normativ.În Decizia nr. 57/2003 Curtea a arătat totodată că „este necesară intervenţia legiuitorului pentru înlăturarea deficienţelor în redactarea dispoziţiilor incriminatoare din Codul silvic, generalizându-se modelul adoptat în Legea nr. 141 din 23 iulie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999. Potrivit acestei legi, existenţa infracţiunilor silvice este condiţionată nu de valoarea, ci de volumul masei lemnoase extrase. În felul acesta se dă satisfacţie deplină principiului legalităţii incriminării şi se elimină arbitrarul în calificarea juridică a infracţiunilor silvice”.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, aşa încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 urmează să fie respinsă.De asemenea, având în vedere că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusă controlului instanţelor judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate drepturile şi garanţiile prevăzute de Constituţie şi lege, inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realităţii, Curtea apreciază că dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu prevederile internaţionale cuprinse în art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, şi neputându-se susţine astfel că au fost încălcate dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 1-3 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Gherla în Dosarul nr. 1.550/2006.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie 2006.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Florentina Geangu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește