DECIZIE nr. 88 din 26 ianuarie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 şi art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 şi art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "BT Securities" – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.340/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării, întrucât apărătorul nu poate fi prezent la acest termen de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, întrucât excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată la data de 30 iulie 2009, iar autorul acesteia a avut suficient timp pentru pregătirea apărării.Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare a cauzei.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 august 2009, pronunţată în Dosarul nr. 13.340/211/2009, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 şi art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "BT Securities" – S.A. din Cluj-Napoca în cadrul soluţionării unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu evidenţiază modalitatea de calcul al cauţiunii şi sunt de natură să pună în inferioritate persoanele care nu dispun de mijloace financiare suficiente, accesul acestora la justiţie fiind astfel îngrădit. Pe de altă parte, susţine că dispoziţiile de lege criticate instituie judecarea de către aceeaşi instanţă a tuturor procedurilor legate de executarea silită, excluzându-se prin aceasta exercitarea unui control judecătoresc veritabil.Judecătoria Cluj-Napoca şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 şi art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificate ultima dată prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2009, având următorul cuprins:– Art. 400 alin. 1: "Contestaţia se introduce la instanţa de executare.";– Art. 402 alin. 1: "Contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Părţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere.";– Art. 403 alin. 1: "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Astfel, prin Decizia nr. 902 din 5 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2007, Curtea a reţinut că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii ca o condiţie a suspendării executării are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate ale art. 400 alin. 1 şi art. 402 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate, deoarece în cadrul procedurii executării silite se aplică procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă, părţile beneficiind astfel de toate drepturile şi garanţiile procesuale pentru realizarea accesului liber la justiţie. Faptul că soluţionarea contestaţiei la executare se poate face de către o instanţă de grad inferior celei care a judecat fondul nu are ca rezultat încălcarea accesului la justiţie şi excluderea unui control judiciar veritabil, aşa cum susţine în mod greşit autorul excepţiei, deoarece un astfel de control se realizează în cadrul soluţionării căilor de atac împotriva hotărârii instanţei care a judecat fondul cauzei, iar nu în cadrul soluţionării contestaţiei la executare.Faţă de cele arătate, Curtea constată că dispoziţiile de lege nu contravin nici prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.Referitor la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că acestea nu au relevanţă în cauza de faţă.În final, Curtea observă că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură pe care legiuitorul este abilitat să le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, evident, cu condiţia ca acestea să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală şi de normele internaţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 şi art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "BT Securities" – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.340/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2010.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește