DECIZIE nr. 868 din 23 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorCristina Teodora Pop – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Getica Trans” – S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.596/97/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 581 din 14 aprilie 2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.596/97/2008, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Getica Trans” – S.R.L. din Deva într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de aceasta împotriva sentinţei civile nr. 923/CA/2009, prin care Tribunalul Hunedoara a dispus dizolvarea acestei societăţi comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că principiul accesului liber la justiţie implică adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să prevadă condiţiile şi termenele în care pot fi exercitate drepturile procesuale, inclusiv cele referitoare la exercitarea căilor de atac. Se apreciază astfel că dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu prevăd cu claritate termenul în care părţile pot ataca cu recurs încheierile de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, aspect ce determină caracterul incert şi aleatoriu al exercitării căilor de atac prevăzute de lege. De asemenea, se susţine că persoanelor interesate trebuie să li se asigure accesul la instanţele judecătoreşti competente să soluţioneze litigiile şi că, în domeniul procedurii civile, „chestiunea capitală ar trebui să fie interpretarea şi aplicarea legii pentru a se veni în întâmpinarea intereselor celor lezaţi”.Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorul susţine că textele criticate încalcă principiul dreptului la un proces echitabil şi principiul preeminenţei dreptului, ce se desprind din normele europene invocate.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că textul de lege criticat nu contravine normelor constituţionale invocate de autor.Astfel, instanţa afirmă că dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 stabilesc doar normele de procedură aplicabile în cazul în care instanţa în faţa căreia este invocată o excepţie de neconstituţionalitate constată inadmisibilitatea acesteia.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004. Având în vedere că, prin republicarea Legii nr. 47/1992 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, art. 29 alin. (6) a devenit art. 29 alin. (5), obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care au următorul cuprins: „(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”În opinia autorului excepţiei se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul român, ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 128 referitor la folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie, dispoziţiile art. 1 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind obligaţia de a respecta drepturile omului şi, respectiv, dreptul la un proces echitabil, ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitor la accesul la justiţie şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice privind accesul la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 stabileşte cu claritate termenul şi condiţiile de exercitare a căii de atac a recursului împotriva încheierilor pronunţate de instanţele judecătoreşti de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, respingere ce poate avea loc în condiţiile enumerate de legiuitor şi care sunt de strictă interpretare şi aplicare. Astfel, Curtea reţine că, în accepţiunea textului criticat, aceste încheieri pot fi atacate în termen de 48 de ore de la pronunţare cu recurs la instanţa ierarhic superioară celei care le pronunţă, respectiv la instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale conform art. 365 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Recursul astfel formulat se judecă în termen de 3 zile, iar termenele menţionate se calculează pe ore şi pe zile libere, potrivit dispoziţiilor art. 101-104 din Codul de procedură civilă.Referitor la constituţionalitatea prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, Decizia nr. 494 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, şi Decizia nr. 521 din 19 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 20 mai 2011, prin care Curtea a statuat că „aceste dispoziţii sunt norme de procedură, pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii de neconstituţionalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Deci, această procedură face posibilă doar pronunţarea în situaţiile date asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale, instanţa de judecată având rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi”.De asemenea, prin Decizia nr. 1.512 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011, Curtea a constatat că „natura imperativă a termenului de 48 de ore, în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu”.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Getica Trans” – S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.596/97/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește