DECIZIE nr. 867 din 10 iulie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) şi art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 80 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (1)" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Olub Marcelo în Dosarul nr. 6.318/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.318/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 80 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (1)" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia a fost ridicată de Olub Marcelo într-o cauză având ca obiect anularea deciziei prin care Oficiul Român pentru Imigrări a dispus returnarea acestuia de pe teritoriul României.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 [devenit art. 84 alin. (1) după republicare] încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, nesocotind „principiul dublului grad de jurisdicţie”. Se arată că respectarea cerinţei soluţionării cu celeritate a cauzei poate conduce la pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti a căror legalitate şi temeinicie nu mai pot fi verificate prin nicio cale de atac. Se mai susţine că prin reglementarea cuprinsă la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, devenit art. 84 alin. (1), legiuitorul a încălcat art. 53 din Constituţie, „în condiţiile în care restrânge […] dreptul la libera circulaţie, dreptul la asociere etc.”Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. Arată că principiul accesului liber la justiţie nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care, în considerarea unor situaţii deosebite, poate stabili reguli speciale privind procedura de judecată. În plus, în materia soluţionării cererilor referitoare la regimul străinilor celeritatea reprezintă un considerent specific major, în temeiul căruia legiuitorul a adoptat o procedură specială, accelerată, fără a periclita însă exercitarea deplină a drepturilor procesuale ale părţilor. Mai arată că textele de lege criticate nu pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 80 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificată prin Legea nr. 56/2007 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007). Din notele scrise aflate la dosarul cauzei rezultă însă că autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 80 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) şi art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002.În temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, iar după renumerotare textele criticate se regăsesc la art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) şi art. 84 alin. (1), care au următorul cuprins:– Art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i): "(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român pentru Imigrări sau al formaţiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuţi la art. 81 alin. (1) sunt obligaţi să părăsească teritoriul României. […](3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească ţara neînsoţit, astfel: … a) în termen de 15 zile, pentru: … (i) străinul a cărui şedere a devenit ilegală;";– Art. 84 alin. (1): "Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă."Străinii la care se referă art. 81 alin. (1) sunt cei care au intrat ilegal, a căror şedere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de şedere a fost anulat sau revocat, cei cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere temporară, cei cărora le-a încetat dreptul de şedere permanentă, precum şi foştii solicitanţi de azil.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 – "Accesul liber la justiţie" şi art. 53 – "Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi" din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România dau expresie prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, text constituţional care se aplică nu numai cetăţenilor României, ci şi străinilor şi apatrizilor. Raţiunea acestei reglementări rezidă în necesitatea controlului pe care statul trebuie să îl exercite asupra fenomenului migraţionist, prin impunerea respectării anumitor obligaţii de către străinii care au dobândit dreptul de şedere temporară pe teritoriul României. Or, câtă vreme şederea străinului nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute prin lege, este firesc ca acesta să fie obligat să părăsească teritoriul României.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect aceleaşi texte, dar în numerotarea anterioară ultimei republicări a ordonanţei, au mai fost supuse controlului de neconstituţionalitate, sub aspectul unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie. Prin deciziile nr. 6 din 15 ianuarie 2008 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2008) şi nr. 50 din 31 ianuarie 2008 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008), Curtea a statuat că acestea sunt constituţionale, pentru motivele acolo reţinute. Întrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) şi art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Olub Marcelo în Dosarul nr. 6.318/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește