DECIZIE nr. 865 din 24 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" – S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, critica vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 15.532/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" – S.R.L. din Hunedoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că dispoziţiile art. 1144 din Codul civil sunt neconstituţionale, în măsura în care sunt aplicabile numai dacă partea interesată formulează cerere reconvenţională, în temeiul art. 119 din Codul de procedură civilă. Conform art. 1.069 din Codul civil, clauza penală reprezintă o compensaţie a daunelor-interese pe care creditorul le suferă prin neexercitarea obligaţiei principale. Astfel, judecătorul, cu ocazia deliberării asupra clauzei penale, aşa cum este reglementată de dispoziţiile art. 1066 din Codul civil, inserată într-un contract, are obligaţia de a compensa toate obligaţiile reciproce ale părţilor conform art. 1144 din cod, fără să fie nevoie de formularea expresă a unei cereri reconvenţionale în acest sens.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială apreciază că dispoziţiile art. 1066 din Codul civil reglementează regimul juridic al clauzei penale al cărui scop este de a stabili anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executării necorespunzătoare, cu întârziere sau a neexecutării obligaţiei contractuale. Raportând dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se solicită la prevederile constituţionale invocate, instanţa nu reţine nicio contradicţie. Existenţa unei clauze penale inserate de părţi în contract naşte prezumţia că acestea au cunoscut reglementările legale şi şi-au asumat obligaţiile care decurg dintr-o asemenea clauză.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 1066 din Codul civil: "Clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligaţii, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.";– Art. 1067 din Codul civil: "Nulitatea obligaţiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligaţiei principale.";– Art. 1068 din Codul civil: "Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligaţiei principale.";– Art. 1069 din Codul civil: "Clauza penală este o compensaţie a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligaţiei principale.Nu poate dar creditorul cere deodată şi penalitatea şi obiectul obligaţiei principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.";– Art. 1144 din Codul civil: "Compensaţia se operează de drept, în puterea legii, şi chiar când debitorii n-ar şti nimic despre aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată şi până la concurenţa cotităţilor lor respective.";– Art. 119 din Codul de procedură civilă: "Dacă pârâtul are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvenţională.Cererea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului, spre acest sfârşit."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, 21 şi 24 din Constituţie.Examinând dispoziţiile care fac obiectul criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea reglementează regimul juridic al clauzei penale din contractele civile, compensaţia, ca modalitate de stingere a obligaţiilor reciproce dintre părţi, respectiv cererea reconvenţională, prin care pârâtul îşi exhibă pretenţiile în legătură cu cererea reclamantului.Însă, analizând motivele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea criticii sale, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci vizează modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă de către instanţa judecătorească. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" – S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește