DECIZIE Nr. 86*) din 4 septembrie 1996

Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Lucian Stangu – preşedinteCostica Bulai – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRaul Petrescu – procurorGeorgeta Panoviciu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Codul muncii, invocată, în cadrul unui litigiu de muncă, de către Societatea Comercială "Tepro" – S.A. Iaşi, în calitate de intimata.Preşedintele completului de judecată declara şedinţa deschisă.La apelul nominal făcut de magistratul-asistent se constată că este prezent consilierul juridic Toader Pica, în calitate de reprezentant al Societăţii Comerciale "Tepro" – S.A. Iaşi, care depune la dosar delegaţia nr. 7.166 din 28 august 1996.Lipseşte Sahleanu Virgil, contestator în Dosarul nr. 12.374/1995 al Judecătoriei Iaşi.Procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele completului de judecată da cuvintul în fond părţilor prezente.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Tepro" – S.A. Iaşi, având cuvintul, solicita admiterea excepţiei, susţinând ca prevederile art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii, pe care contestatorul Sahleanu Virgil îşi întemeiază contestaţia împotriva desfacerii contractului de muncă, sunt neconstituţionale. Arata în acest sens ca enuntul articolului face referire la notiunile: "unităţi socialiste", "asigurarea unui loc de muncă" cu referire la persoana încadrată, "principiul socialist al repartiţiei" şi la "asigurarea stabilitatii în munca", terminologie care nu-şi mai găseşte aplicabilitatea, având în vedere transformările politico-sociale şi economice care au avut loc după anul 1989. Precizează ca unitatea pe care o reprezintă s-a transformat în societate comercială pe acţiuni, al carei manager, potrivit prevederilor art. 14 lit. b) din Legea nr. 66/1993, "selecteaza, angajează şi concediază personalul salariat". În sensul celor arătate, reprezentantul Societăţii Comerciale "Tepro" – S.A. Iaşi depune la dosar note scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, aratind ca este de acord cu concluziile raportului întocmit în cauza.Preşedintele completului de judecată declara dezbaterile închise.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 11 martie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 12.374/1995, Judecătoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Codul muncii, invocată, în cadrul unui litigiu de muncă, de către Societatea Comercială "Tepro" – S.A. Iaşi în calitate de intimata.În motivarea excepţiei se susţine ca prevederile art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii sunt neconstituţionale, deoarece terminologia folosită în enuntul articolului nu-şi mai găseşte aplicabilitatea, având în vedere transformările politico-sociale care au avut loc după anul 1989. Astfel, sunt folosite notiunile: "unităţi socialiste", "principiul socialist al repartiţiei", "asigurarea unui loc de muncă" cu referire la persoana încadrată; or, unitatea intimata s-a transformat după anul 1989 în societate comercială pe acţiuni, al carei manager, conform prevederilor art. 14 lit. b) din Legea nr. 66/1993, "selecteaza, angajează şi concediază personalul salariat". Se mai susţine ca, în condiţiile organizării libere a economiei, noţiunea "unităţi socialiste" este incompatibilă cu principiile şi cu unele texte ale Constituţiei.În punctul de vedere comunicat prin încheiere, instanţa susţine ca "textul amintit nu face referire la unităţile socialiste. Chiar dacă nu exista aceasta menţiune, cu atât mai mult în actualele condiţii economice şi având în vedere noile prevederi legislative în domeniul dreptului muncii, invocarea unui asemenea temei într-o contestaţie la desfacerea contractului de muncă are caracter fortat. Chiar dacă dreptul la munca este garantat prin Constituţie, art. 19 din Codul muncii nu poate şi nu trebuie să fie interpretat în sensul obligării unităţilor aflate în curs de privatizare de a menţine în funcţie şi de a asigura loc de muncă foştilor salariaţi".În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere Senatului, Camerei Deputaţilor şi Guvernului.S-a primit răspuns numai din partea Guvernului. Remarcind ca din încheierea instanţei nu rezultă criticile ce se aduc art. 19 din Codul muncii faţă de prevederile constituţionale, Guvernul se referă la lit. c) a articolului sus-citat, aratind ca prevederile acestuia nu contravin prevederilor art. 38 din Constituţie, care reglementează dreptul la munca şi la protecţia socială a muncii. De altfel, Guvernul considera ca textul menţionat nu încalcă nici o alta dispoziţie constituţională, iar faţă de împrejurarea ca în România nu mai exista, indiscutabil, "unităţi socialiste", Guvernul considera ca aceasta expresie se înlocuieşte atât în art. 19, cît şi în cuprinsul tuturor textelor Codului muncii, cu noţiunea de "unităţi", care este explicata în art. 188 din acelaşi cod. În aceste condiţii, Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este fondată.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 19 din Codul muncii, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi prevederile art. 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competenţa sa judece excepţia invocată, deoarece Codul muncii continua să se aplice şi în prezent.Din cuprinsul reglementărilor date raporturilor de muncă prin textele Codului muncii, unităţile socialiste au dispărut ca subiecte ale acestor raporturi. Aceste reglementări urmează însă a fi aplicate, în continuare, raporturilor ce se stabilesc între salariaţii persoanelor juridice, care au rezultat din transformarea fostelor unităţi socialiste, inclusiv după privatizarea acestora, potrivit legii. Reglementarea din Codul muncii se aplică, de altfel, atunci când nu exista o incompatibilitate manifesta între cuprinsul lor şi specificul activităţilor economice şi sociale din prezent, şi raporturilor dintre salariaţi şi agenţii economici privati, constituiţi ca atare, în calitatea lor de persoane juridice. Ea a căpătat deci o sfera de acţiune foarte larga, incluzind, în principiu, toate persoanele juridice, publice sau private, denumirea "unităţi socialiste" din cuprinsul tuturor textelor Codului muncii fiind înlocuită implicit prin aceea de "unităţi", având înţelesul stabilit prin art. 188 din acelaşi cod.Independent însă, dacă se admite sau nu o modificare tacită a terminologiei Codului muncii, textele acestuia se aplică – cu excepţia cazurilor în care ar fi potrivnice prevederilor Constituţiei sau dispoziţiilor cuprinse în legile ulterioare – în cazul tuturor raporturilor de muncă stabilite între agenţii economici şi salariaţii acestora.Aceasta, deoarece art. 183 alin. (1) din Codul muncii prevede că dispoziţiile acestui cod se aplică şi "raporturilor de muncă stabilite cu persoane juridice, altele decît unităţile socialiste", ceea ce are înţelesul ca reglementarea din Codul muncii a avut şi în trecut – şi continua să aibă şi în prezent – caracterul de drept comun pentru orice raporturi juridice de muncă fundamentate pe contractele individuale de muncă, indiferent cine efectuează angajarea.De aceea între prevederile art. 19 din Codul muncii şi textele constituţionale nu poate fi vorba de incompatibilitate; dimpotriva, aceste texte corespund pe deplin prevederilor art. 38 din Constituţie, potrivit cărora dreptul la munca nu poate fi îngrădit, salariaţii având dreptul la protecţia socială a muncii.Faţa de considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii, invocată de Societatea Comercială "Tepro" – S.A. Iaşi în Dosarul nr. 12.374/1995 al Judecătoriei Iaşi.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică din 4 septembrie 1996.PREŞEDINTE,dr. Lucian StanguMagistrat-asistent,Georgeta Panoviciu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește