DECIZIE nr. 86 din 1 iunie 1999

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 15 iulie 1999
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 56 01/07/1996
ActulREFERIRE LALEGE 50 21/06/1996
ActulREFERIRE LAHG 281 17/06/1993 ART. 2
ActulREFERIRE LAHG 218 17/05/1993
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 55 09/07/1993 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 24
ActulREFERIRE LALEGE 52 29/07/1991
ActulREFERIRE LALEGE 14 08/02/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 144
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 145
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, excepţie ridicată de Vasile Opris în Dosarul nr. 2.643/1998 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, Agenţia de Protecţie a Mediului Zalau, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei considera ca prevederile art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează o inegalitate între diferitele categorii de bugetari în ceea ce priveşte sistemul de salarizare a acestora.Totodată susţine ca toţi salariaţii bugetari ar trebui încadraţi în aceeaşi lege, cu acordarea unei retribuţii egale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibila a excepţiei, deoarece textul criticat a fost abrogat. De altfel, acest text nici nu este relevant pentru soluţionarea cauzei, iar Curtea de Apel Cluj în mod greşit a sesizat Curtea Constituţională, în loc sa fi constatat inadmisibilitatea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 27 ianuarie 1999 Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1991, excepţie ridicată de Vasile Opris într-o cauza civilă având ca obiect soluţionarea recursului declarat de autorul excepţiei împotriva Deciziei nr. 308/1998 a Tribunalului Salaj, prin care a fost respinsă cererea de pretenţii formulată de acesta, în contradictoriu cu Agenţia de Protecţie a Mediului Zalau.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 55/1993 încalcă principiul nediscriminarii prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin aceea ca instituie un sistem de premiere privilegiat pentru personalul autorităţii judecătoreşti în comparatie cu salariaţii altor instituţii bugetare. Autorul arata ca, în perioada în care l-a înlocuit pe directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Zalau, beneficia de premieri şi sporuri salariale, deoarece a contribuit la realizarea economiilor unităţii, iar acestea trebuiau acordate conform art. 6 din Legea nr. 55/1993 şi nu potrivit art. 2 alin. 2-4 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993.În opinia instanţei de judecată se considera ca textul de lege criticat este constituţional şi nu are nici o legătură cu obiectul cauzei, deoarece acesta reglementează salarizarea personalului din cadrul organelor puterii judecătoreşti, iar aplicarea dispoziţiilor acestui act normativ nu poate fi extinsă asupra tuturor salariaţilor bugetari. În speta sunt incidente prevederile din Codul muncii, din Legea salarizarii nr. 14/1991 şi din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993. În legătură cu premiile şi sporurile, se considera ca acestea, fiind adaosuri la salariul de baza, vor fi stabilite prin aceleaşi modalităţi legale.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere comunicat de Guvern se apreciază ca excepţia ridicată "este lipsită de obiect", deoarece, astfel cum corect a reţinut şi instanţa, Legea nr. 55/1993, cuprinzând norme de modificare şi de completare a Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, nu este aplicabilă personalului din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Zalau. De altfel, se mai arata în punctul de vedere al Guvernului, „Legea nr. 52/1991, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 50/1996„.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Sesizarea Curţii Constituţionale s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiei ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei”.Din conţinutul actului de sesizare, coroborat cu susţinerile autorului excepţiei, rezultă ca textul de lege care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este indicat greşit, fiind vorba în realitate de art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993, şi, prin urmare, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, prevedere care a completat şi art. 14, în sensul că a introdus după alin. 1 doua alineate cu următorul conţinut:"În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii în cursul anului, în limita de 2% din fondul de salarii prevăzut de bugetul de venituri şi cheltuieli, personalului care asigură realizarea activităţii ce revenea posturilor din care au provenit economiile.Criteriile de acordare a premiilor se aproba, după caz, de ministrul justiţiei, procurorul general şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie."Autorul excepţiei solicita Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993, deoarece acest text instituie pentru personalul organelor puterii judecătoreşti un sistem de premiere diferit de cel aplicabil personalului din alte domenii ale sectorului bugetar.Faţa de obiectul litigiului şi din examinarea textului de lege criticat Curtea retine existenta a doua motive de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate:1. Legea nr. 52/1991 a fost în întregime abrogată, cu modificările şi completările ulterioare, prin art. 59 din Legea nr. 50/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 iunie 1996, precum şi prin art. 37 din Legea nr. 56/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 iulie 1996.2. Textul de lege criticat, chiar dacă ar mai fi în vigoare, nu ar putea influenţa soluţionarea cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. În diferitele domenii ale sectorului bugetar salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului, ca, de altfel, şi obligaţiile ce îi revin acestuia, sunt reglementate, cum este şi firesc, prin acte normative distincte. Legea nr. 52/1991 s-a referit exclusiv la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, motiv pentru care ea nu putea fi aplicată salariaţilor altor instituţii bugetare.Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă a reţinut corect al doilea motiv de inadmisibilitate a excepţiei, dar nu s-a conformat dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Dacă excepţia este inadmisibila, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Legea nr. 55/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, excepţie ridicată de Vasile Opris în Dosarul nr. 2.643/1998 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 1999.p. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x