DECIZIE nr. 85 din 4 mai 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicată de Victoria Vlad în Dosarul nr. 1.725/1999 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal răspunde, pentru Victoria Vlad, avocat Costea Corin Danescu, iar pentru Societatea Comercială "Conflux" – S.A. din Bucureşti, avocat Rodica Muntean. Lipsesc Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor, Fondul Proprietăţii de Stat şi Societatea de Investiţii Financiare "Muntenia Invest" – S.A., faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorului excepţiei, Victoria Vlad, solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sustinand ca dispoziţiile art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale încalcă prevederile art. 21 şi ale art. 135 alin. (1) din Legea fundamentală.Societatea Comercială "Conflux" – S.A. din Bucureşti, prin reprezentantul ei, solicita respingerea excepţiei, întrucât prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la ocrotirea de către stat a dreptului de proprietate.Reprezentantul Ministerului Public, în cuvântul sau, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând ca textele de lege criticate nu infrang prevederile constituţionale cuprinse în art. 135 alin. (1) şi în art. 21, deoarece Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 prevede posibilitatea despăgubirii foştilor proprietari, precum şi soluţionarea litigiilor de către instanţele judecătoreşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 15 decembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 1.725/1999, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicată de Victoria Vlad.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 sunt neconstituţionale, întrucât încalcă „atât dreptul de proprietate, consacrat expres în art. 135 din Constituţie, cat şi accesul liber la justiţie”. Totodată se considera ca prevederile legale criticate „pot fi asimilate unei exproprieri, deoarece ingradesc dreptul la restituirea în natura a imobilelor, conferind doar dreptul la obţinerea echivalentului banesc al imobilelor revendicate”.Tribunalul Bucureşti -Secţia a III-a civilă, exprimandu-şi opinia, considera excepţia ca fiind intemeiata, arătând ca textele de lege criticate contravin prevederilor art. 135 alin. (1) din Constituţie, întrucât interzicerea restituirii în natura a imobilelor "care au aparţinut diverselor persoane şi care au fost preluate de stat în diverse moduri […] reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate". De asemenea, se apreciază ca art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 încalcă principiul constituţional al liberului acces la justiţie, deoarece „instanţa de judecată nemaifiind indrituita sa dispună restituirea în natura a imobilelor către foştii proprietari, promovarea acţiunii în revendicare devine inoperantă”.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi putea exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată, precizând ca, deşi "Ordonanţa de urgenta nr. 88/1997 are drept obiectiv principal reglementarea privatizării societăţilor comerciale”, în cuprinsul ei au fost inserate şi „prevederi prin care statul garantează contra evictiunii pe viitorii cumpărători ai acţiunilor sau activelor societăţilor comerciale supuse privatizării. Aceasta garanţie se realizează, de regula, potrivit dreptului comun, respectiv prin acordarea de despăgubiri cumpărătorului evins”. Se mai arata ca „legiuitorul a acordat prioritate continuării activităţii economice în dăuna restituirii în natura a bunurilor confiscate, urmărind stimularea activităţii economice şi de privatizare” şi ca „reclamantului din procesul de revendicare nu îi este încălcat dreptul de proprietate, asa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece acesta va primi echivalentul banesc al imobilului revendicat”. De altfel – se arata în continuare -, „aplicarea art. 32^4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu este general obligatorie, aceasta realizandu-se numai în ipoteza în care, în cadrul procedurii judiciare, se constata, în contradictoriu, insemnatatea deosebită a imobilului revendicat pentru activitatea societăţii comerciale”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile scrise ale Ministerului Finanţelor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998 (dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999), potrivit cărora: „(4) Imobilele preluate de stat în baza unor legi, acte administrative sau hotărâri judecătoreşti de confiscare, constând în terenuri şi clădiri evidentiate în patrimoniul societăţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare, în absenta cărora realizarea obiectului de activitate al acestor societăţi comerciale este împiedicată în asemenea măsura încât, ca urmare a acestei restituiri, societatea comercială nu ar mai putea să-şi continue activitatea şi ar urma să fie supusă dizolvării şi lichidării, nu vor fi restituite în natură.(5) În cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă societăţile comerciale sunt obligate la plata echivalentului banesc al imobilului, instituţiile publice implicate vor plati direct fostului proprietar suma prevăzută în hotărâre." … Aceste dispoziţii legale sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind contrare prevederilor constituţionale ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, şi celor ale art. 135 alin. (1), referitoare la ocrotirea de către stat a proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constata ca aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.I. O prima critica formulată de autorul excepţiei consta în aceea ca dispoziţiile art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 încalcă dreptul fundamental al accesului liber la justiţie, înscris în art. 21 din Constituţie, text potrivit căruia: „(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.” Se considera ca dispoziţiile legale criticate împiedica persoanele care revendica dreptul de proprietate asupra imobilelor preluate de stat să se adreseze justiţiei.Curtea Constituţională constata ca acest motiv de neconstituţionalitate nu poate fi reţinut, deoarece dispoziţiile legale criticate nu numai că nu ingradesc accesul la justiţie, ci, dimpotriva, au în vedere rezolvarea litigiilor prin hotărâri judecătoreşti. Nerestituirea în natura a imobilelor are caracter de excepţie. Împrejurarea dacă imobilele, trecute în proprietatea unor societăţi comerciale privatizate sau în curs de privatizare, sunt sau nu sunt de natura sa împiedice, prin absenta lor, realizarea obiectului de activitate al acestora şi sa determine dizolvarea şi lichidarea societăţii constituie o problemă de fapt, a carei stabilire este de competenţa instanţelor de judecată. De asemenea, instanţele de judecată stabilesc şi cuantumul echivalentului banesc al imobilelor care nu se restituie în natura, părţile interesate având posibilitatea sa uzeze de toate mijloacele legale de proba şi de toate căile de atac.II. Cea de-a doua critica de neconstituţionalitate priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din Constituţie, conform cărora "Statul ocroteşte proprietatea".Analizând aceasta critica de neconstituţionalitate, Curtea constata ca art. 32^4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 prevede la alin. (1)-(3), ca măsura reparatorie, posibilitatea restituirii către foştii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat şi intrate apoi în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate sau în curs de privatizare, cu despăgubirea corespunzătoare a acestor societăţi. În alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol sunt reglementate cazurile de excepţie, în care imobilele nu se restituie în natura, ci se acordă despăgubiri foştilor proprietari, dispoziţii legale care, asadar, nu încalcă dreptul de proprietate al foştilor proprietari ai imobilelor sau al succesorilor acestora, astfel cum susţine autorul excepţiei.În realitate, foştii proprietari ai imobilelor preluate de stat urmăresc redobandirea proprietăţii, care se poate realiza în temeiul unor reglementări legale sau pe baza unor hotărâri judecătoreşti de reconstituire a dreptului de proprietate, ca măsura reparatorie pentru abuzuri comise anterior de autorităţile de stat.Prevederile art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu împiedica aplicarea măsurilor reparatorii, ci prevăd ca, în unele situaţii de excepţie, ele nu constau în restituirea în natura a imobilelor, foştii proprietari primind din partea instituţiilor publice implicate echivalentul banesc al imobilelor.De altfel aceste prevederi legale apara proprietatea unor societăţi comerciale aflate într-o situaţie deosebită, înscriindu-se printre măsurile de realizare a obligaţiilor statului, prevăzute în art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia: "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie."Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicată de Victoria Vlad în Dosarul nr. 1.725/1999 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2000.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește