DECIZIE nr. 85 din 19 mai 1998

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. I pct. 111 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorMihai Constantinescu – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorIoan Griga – procuror Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a art. I pct. 111 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 2.643/P/1997 al acestei instanţe.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 14 mai 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 19 mai 1998.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 17 decembrie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 2.643/P/1997, Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 2.643/P/1997, având ca obiect judecarea recursului declarat de parchet împotriva Deciziei penale nr. 190/A/1997 a Tribunalului Timiş, prin care inculpatul Dusoi Ion Eugen a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de bancruta frauduloasă, prevăzută la art. 208 din Legea nr. 31/1990.În motivarea excepţiei se susţine ca modificarea Legii nr. 31/1990, care este o lege organică, printr-o ordonanţa de urgenţă contravine prevederilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, potrivit cărora reglementarea infracţiunilor, a pedepselor şi a regimului executării acestora este de domeniul legilor organice. Se mai arata ca, potrivit art. 114 alin. (1) din legea fundamentală, Guvernul poate, în baza unei legi speciale de abilitare, sa emita ordonanţe, dar numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice.În concluzie, se considera ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 „este neconstitutionala şi a creat un gol legislativ care lasă nesanctionate infracţiunile comise sau judecate după intrarea sa în vigoare şi până la adoptarea unei alte legi, ceea ce creează mari inechitati pe planul răspunderii penale”.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata, deoarece modificarea prevederilor din Legea nr. 31/1990, referitoare la infracţiuni şi pedepse, este atributul exclusiv al Parlamentului, iar Guvernul nu poate interveni prin ordonanţe, cu atât mai puţin printr-o ordonanţa de urgenţă.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, deoarece, potrivit art. 114 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă în cazuri excepţionale, pentru această categorie de ordonanţe nefiind prevăzute condiţia adoptării unei legi speciale de abilitare şi nici restrictia privitoare la domeniul legilor ordinare. Pe de altă parte, abrogarea art. 208 din Legea nr. 31/1990 a fost determinata de necesitatea punerii de acord a acestei legi cu Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, prin care a fost înlăturată noţiunea faliment, lasandu-se fără suport infracţiunea de bancruta frauduloasă, care era condiţionată de declararea stării de faliment a societăţii comerciale. De asemenea, prin abrogarea art. 208 din Legea nr. 31/1990 nu s-au dezincriminat faptele care intrau în conţinutul infracţiunii complexe de bancruta frauduloasă, întrucât acestea se regaseau incriminate fie în titlul VIII, denumit „Infracţiuni”, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, fie ca infracţiuni distincte, în Codul penal.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.Prin adresa nr. 114/C/2 din 8 aprilie 1998 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie a solicitat Curţii sa ia act că nu mai susţine excepţia de neconstituţionalitate, invocand Decizia nr. 59 din 26 martie 1998 prin care Curtea Constituţională "a respins o atare excepţie ca fiind fără obiect".CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată.Prin Încheierea din 17 decembrie 1997 Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 32/1997. Faţa de obiectul cauzei – condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de bancruta frauduloasă – Curtea urmează să se pronunţe numai cu privire la constituţionalitatea abrogării, prin art. I pct. 111 din aceasta ordonanţa de urgenţă, a art. 208 din Legea nr. 31/1990.Cu privire la constituţionalitatea art. I pct. 111 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 59 din 26 martie 1998, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 18 mai 1998. Prin aceasta decizie s-a reţinut ca excepţia este lipsită de obiect ca urmare a modificării prevederilor art. I pct. 111 din ordonanţa de urgenţă, în sensul reintroducerii infracţiunii de bancruta frauduloasă prin Legea nr. 195/1997 de aprobare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 32/1997.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 111 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 2.643/P/1997 al acestei instanţe.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 mai 1998.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește