DECIZIE nr. 848 din 23 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti în Dosarul nr. 8.452/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal se prezintă pentru Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, doamna avocat Ana-Maria Guşanu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.452/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit judecătorului care a pronunţat încheierea prin care s-a aplicat amenda judiciară să judece şi cererea de reexaminare, acesta neputând să-şi anuleze propria hotărâre.De asemenea, se apreciază că cererea de reexaminare împotriva amenzii judiciare trebuie să se facă de o altă instanţă sau de un alt judecător, iar orice amendă trebuie să fie contestată în cadrul a cel puţin două căi de atac.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă apreciază că, dacă s-ar fi prevăzut mai multe căi de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus amenda judiciară, s-ar fi prelungit foarte mult soluţionarea unui proces civil, ceea ce ar fi afectat fondul cauzei.Faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face cerere de reexaminare, iar aceasta se soluţionează de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora." […]"Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 – Accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007 şi Decizia nr. 525 din 27 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.Curtea apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, astfel încât soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti în Dosarul nr. 8.452/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește