DECIZIE nr. 842 din 2 octombrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarilena Mincă – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 9.657/4/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia penală.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 9.657/4/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin principiului constituţional consacrat în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, precum şi dispoziţiilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la interzicerea discriminării. Astfel, consideră că art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală produce discriminări între făptuitorii care sunt trimişi în judecată prin rechizitoriu şi făptuitorii care ajung în faţa instanţei de judecată prin formularea plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. În acest sens, arată că, spre deosebire de situaţia făptuitorilor care sunt trimişi în judecată prin rechizitoriu şi faţă de care s-a dispus o soluţie de achitare în temeiul art. 10 lit. a)-e) din Codul de procedură penală, prilej cu care se soluţionează şi latura civilă a cauzei, cu toate că nu este angajată răspunderea penală a vreunei persoane, în cazul făptuitorilor al căror dosar este studiat de către instanţă cu prilejul formulării unei plângeri împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, instanţa nu poate examina latura civilă. În consecinţă, autorul excepţiei apreciază că art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală este "neconstituţional în măsura în care se interpretează că nu permite soluţionarea laturii civile în cazul în care soluţia de netrimitere în judecată este corectă sub aspectul modului de soluţionare a laturii penale".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, atunci când instanţa penală respinge plângerea, prin sentinţă, şi menţine soluţia din rezoluţia sau ordonanţa atacată, se confirmă doar legalitatea actului procurorului, iar aspectele legate de latura civilă pot face obiectul unui proces în faţa instanţei civile, în care să se analizeze pe fond toate susţinerile şi probele propuse de părţi, sub acest ultim aspect instanţa care soluţionează plângerea potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală fiind limitată la materialul din dosarul cauzei şi la înscrisurile noi prezentate. În acest caz, ne aflăm în situaţii diferite, cu reguli de procedură diferite, stabilite de legiuitor în virtutea atributelor sale constituţionale.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate, dar cu păstrarea soluţiei legislative iniţiale, prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, şi au următorul cuprins: „Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată”.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, precum şi a dispoziţiilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la interzicerea discriminării.În acest sens, susţine că textul de lege criticat generează un tratament juridic discriminatoriu între persoanele care sunt trimise în judecată prin rechizitoriu şi cele care ajung în faţa instanţei de judecată prin formularea plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, în cazul persoanelor care au formulat o plângere conform art. 278^1 din Codul de procedură penală, instanţa nu poate soluţiona latura civilă a cauzei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că cele două categorii de persoane la care se referă autorul excepţiei nu se află în aceeaşi situaţie juridică, fiind supuse unor instituţii juridice diferite. Astfel, spre deosebire de situaţia soluţionării plângerii formulate împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, care are în vedere persoane faţă de care nu s-au desfăşurat decât acte de urmărire penală, în situaţia persoanelor care au fost trimise în judecată prin rechizitoriu s-a pornit acţiunea penală, iar acestea au dobândit calitatea de inculpat. Aşa fiind, odată pornită acţiunea penală, instanţa procedează la judecata în fond a cauzei, dând, după caz, o soluţie de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, pronunţându-se şi cu privire la latura civilă, în timp ce în cazul soluţionării plângerilor împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, instanţa nu judecă infracţiunea care a făcut obiectul urmăririi penale, ci verifică doar rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor dosarului, a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.În consecinţă, Curtea apreciază că aceste aspecte justifică aplicarea, şi în speţa de faţă, a soluţiei consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu poate fi privită ca o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, atâta vreme cât situaţiile avute în vedere sunt diferite. De asemenea, nu sunt încălcate nici prevederile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la interzicerea discriminării.Curtea constată că s-a pronunţat, în jurisprudenţa sa, prin numeroase decizii, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, statuând, în mod constant, că acestea nu încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, şi Decizia nr. 141 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006, ale căror considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii.De altfel, ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea excepţiei, este completarea prevederilor de lege criticate, în sensul reglementării posibilităţii ca instanţa de judecată, atunci când pronunţă o soluţie de respingere a plângerii, formulată în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală, să soluţioneze şi latura civilă. O asemenea solicitare excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „[…] se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 9.657/4/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu_____

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește