DECIZIE nr. 840 din 24 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, excepţie ridicată de Ioan Petre Savu în Dosarul nr. 240/64/2009 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulate.Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, constată că încheierea de sesizare a fost emisă la 9 septembrie 2009, iar de la acea dată şi până în prezent s-a scurs un interval suficient pentru autor în vederea întreprinderii demersurilor necesare apărării, sens în care respinge cererea formulată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 septembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 240/64/2009, Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, excepţie ridicată de Ioan Petre Savu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei şi ale art. 26 referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, deoarece, deşi prin textele criticate se urmăreşte protejarea intereselor persoanei exploatate, în principal, şi ale minorului, în special, modalitatea de reglementare nu ţine seama de posibilitatea reală ca persoana "exploatată" să dorească să beneficieze de ajutorul altor persoane, pentru a-şi câştiga pe această cale mijloacele de trai necesare. Totodată, în partea specială a Codului penal sunt incriminate şi alte infracţiuni care aduc atingere odinii publice şi bunelor moravuri, cum ar fi cerşetoria, prin care sunt sancţionate activităţile nelegale la mila publicului în vederea obţinerii de ajutor material. Or, atâta vreme cât textul contestat incriminează fapte ce intră în elementul material al laturii obiective al altor infracţiuni, autorul excepţiei consideră că sunt incidente dispoziţiile referitoare la răspunderea penală pentru fapta altuia.De asemenea, dispoziţiile legale criticate transformă cazarea unei persoane dintr-o activitate civilă, prin excelenţă licită, în una ilicită, numai pentru că persoana găzduită înţelege să desfăşoare activităţi ilegale.În sfârşit, autorul excepţiei, în susţinerea tezei neconstituţionalităţii art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, mai arată că, deşi fapta pentru care a fost cercetat a fost săvârşită sub imperiul legii vechi, în cauză nu s-au aplicat prevederile legii mai favorabile, ignorându-se dispoziţiile art. 13 din Codul penal.Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, aşa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, care au următorul conţinut:– Art. 12 alin. (1): "Constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.";– Art. 13 alin. (1) şi (2): "(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită prin ameninţare, violenţă sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 74 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 14 martie 2007, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, statuând că nu contravin în vreun fel Constituţiei. Cu acel prilej a arătat „că abuzul de autoritate nu implică vicierea voinţei unei persoane în executarea unor acte prin care dispune de libertatea sa în folosul persoanei care exercită abuzul. În condiţiile în care o persoană este recrutată, transportată, transferată, cazată sau primită, prin mijloacele prevăzute de textul criticat, între care „abuzul de autoritate”, cu scopul de a fi exploatată, nu se poate reţine, aşa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, că incriminarea unei asemenea fapte încalcă dreptul la liberă circulaţie, prevăzut de art. 25 din Constituţie, sau dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, consacrat prin art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală”.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.De asemenea, Curtea mai constată că prevederile legale criticate nu afectează în niciun fel dispoziţiile constituţionale referitoare la inviolabilitatea libertăţii individuale. Dimpotrivă, prin incriminarea faptelor contestate, legiuitorul a instituit noi măsuri de garantare a acesteia.În sfârşit, în ceea ce priveşte celelalte critici referitoare la aplicarea în cauză a legii penale mai favorabile ori la încadrarea unei anumite stări de fapt în infracţiunea de trafic de persoane ce intră sub incidenţa Legii nr. 678/2001, Curtea constată că nu intră în competenţa sa de soluţionare, numai judecătorul de drept comun având o asemenea atribuţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, excepţie ridicată de Ioan Petre Savu în Dosarul nr. 240/64/2009 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește