DECIZIE nr. 84 din 10 februarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDana Titian – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel în Dosarul nr. 11.330/2003 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal răspunde Alexandra Henriette Borundel personal, asistată de avocat Laura Cosma, cu delegaţie la dosar; lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei care sunt reprezentaţi de acelaşi avocat; răspund de asemenea personal celelalte părţi, asistate de avocat Cătălin Pangratie, cu delegaţie la dosar.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Apărătorul autorilor excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine oral notele scrise depuse la instanţa de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.Celelalte părţi prezente, prin apărător, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, cu motivarea că Legea nr. 10/2001 este un act normativ cu caracter reparator, adoptat cu respectarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la legile organice, iar prin textul de lege criticat se urmăreşte aplicarea principiului restitutio în integrum, fără a se restrânge sau afecta dreptul la moştenire al celorlalţi succesibili.Având cuvântul în replică, apărătorul autorilor excepţiei susţine că principala critică de neconstituţionalitate priveşte derogarea prin textul de lege criticat de la principiile Codului civil şi, ca urmare, încălcarea dreptului la moştenire înscris în art. 46 din Constituţie, iar nu caracterul de lege organică al Legii nr. 10/2001, pe care nu îl neagă.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că textul de lege criticat conţine o normă specială, derogatorie de la prevederile dreptului comun, care nu aduce însă atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 11.330/2003, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel într-o cauză având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui certificat de moştenitor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 46 şi art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie.În acest sens arată că, în condiţiile în care art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 prevede repunerea în termen a succesibililor care nu au acceptat succesiunea în termenul de opţiune succesorală prevăzut de art. 700 alin. 1 din Codul civil, cu privire la bunurile care fac obiectul legii menţionate, aceştia venind astfel în concurs cu moştenitorii acceptanţi, drepturile celor din urmă sunt încălcate, reglementarea legală venind în contradicţie cu garantarea dreptului la moştenire consacrată de art. 46 din Constituţie.De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât succesibilii care nu au acceptat moştenirea nu sunt sancţionaţi pentru dezinteresul manifestat, astfel încât pot dobândi bunurile restituite în temeiul Legii nr. 10/2001 în mod egal cu cei care au respectat prevederile imperative ale Codului civil.Aceiaşi arată că Legea nr. 10/2001 nu este o lege organică, ea nefiind adoptată în condiţiile prevăzute de art. 76 alin. (1) din Constituţia României, deşi dispoziţiile criticate aduc modificări regimului juridic general al moştenirii.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat dă expresie caracterului reparator al Legii nr. 10/2001, în concordanţă cu care succesorii care nu au acceptat moştenirea din raţiuni conjuncturale au dreptul la reparaţii pentru prejudiciile suferite, ca urmare a preluării abuzive a imobilelor ce au aparţinut autorilor lor, alături de succesorii care şi-au manifestat opţiunea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.Consideră că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât "despre violarea principiului egalităţii şi nediscriminării se poate vorbi atunci când se aplică un tratament juridic diferenţiat în situaţii identice, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, ipoteză ce nu se aplică în cazul de faţă", deoarece atât moştenitorii care au acceptat succesiunea în termenul legal, cât şi moştenitorii care acceptă succesiunea în termenul instituit prin textul de lege criticat beneficiază deopotrivă de prevederile cu caracter reparator ale Legii nr. 10/2001.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind totodată că Legea nr. 10/2001 a fost adoptată ca lege organică, deci cu respectarea prevederilor constituţionale incidente în materie.Arată că repunerea în termenul de opţiune succesorală instituită prin dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu încalcă, ci, dimpotrivă, dă expresie principiului garantării dreptului la moştenire înscris în art. 46 din Constituţie.Apreciază că nici din perspectiva dispoziţiilor art. 16 din Constituţie criticile de neconstituţionalitate nu sunt întemeiate. Aceasta deoarece, chiar dacă se constată o "uniformizare" a regimului juridic al unor categorii de subiecte aflate în ipoteze distincte – cei care acceptaseră în termen succesiunea autorilor lor, pe de-o parte, şi cei repuşi în termen prin textul de lege criticat, pe de altă parte, dată fiind finalitatea reparatorie a Legii nr. 10/2001, reglementarea în cauză este nu numai obiectivă şi rezonabilă, dar chiar necesară.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor fizice aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări între succesibilii care au acceptat succesiunea în termenul legal şi cei repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textului de lege criticat prin raportare la art. 46 din Constituţie, arată că posibilitatea pe care legiuitorul a oferit-o oricărui succesibil de a exercita dreptul de opţiune succesorală nu este de natură a încălca dreptul la moştenire, întrucât repunerea de drept în termen a succesibililor care nu au acceptat succesiunea asigură tocmai garantarea dreptului de moştenire, cu privire la bunurile imobile ce formează obiectul Legii nr. 10/2001.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorilor excepţiei şi ale apărătorului celorlalte părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, care au următorul conţinut:– Art. 4 alin. (3): "Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi."Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 46 şi art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie, care au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat.";– Art. 73 alin. (3): "Prin lege organică se reglementează:[…]m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii."; … – Art. 76 alin. (1): "Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege supus controlului dă expresie caracterului reparatoriu al Legii nr. 10/2001 prin aceea că repunerea în termenul de acceptare a moştenirii a succesibililor care nu au acceptat succesiunea pentru bunurile care fac obiectul legii, bunuri preluate abuziv de statul totalitar cu încălcarea dreptului de proprietate al titularilor, are ca finalitate respectarea principiului restitutio în integrum.Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii înscris în art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât neacceptarea succesiunii în termenul definit de art. 700 alin. 1 din Codul civil nu este imputabilă lipsei de diligenţă a succesibililor cărora li se aplică prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, ci le-a fost impusă de starea de anormalitate instituită în derularea raporturilor juridice. Scopul dispoziţiilor legale criticate este acela de a pune capăt perpetuării acestei stări prin revenirea la normalitate, iar nu acordarea unui avantaj necuvenit, stabilit arbitrar, care să genereze o inegalitate între succesibilii care au acceptat moştenirea în termenul instituit prin prevederile Codului civil şi cei care sunt repuşi în termenul de acceptare prin art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.Textul de lege care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu contravine principiului garantării dreptului la moştenire consacrat de art. 46 din Constituţie, ci, dimpotrivă, îi dă expresie prin restabilirea calităţii de moştenitori acceptanţi pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, care, altminteri, ar fi fost exclusă de la moştenire. Faptul că moştenitorii acceptanţi ab initio urmează să vină în concurs cu moştenitorii care beneficiază de prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, suportând o diminuare corespunzătoare a emolumentului moştenirii, nu semnifică o încălcare a principiului constituţional al garantării dreptului la moştenire pentru prima categorie de succesibili, deoarece acest principiu priveşte dreptul la moştenire în general, iar nu dreptul la o anumită moştenire, determinată valoric. Principiul constituţional invocat consacră deci intangibilitatea dreptului la moştenire şi prohibeşte lipsirea de plano de un atare drept, dar nu interzice diminuarea emolumentului de care poate beneficia succesibilul prin valorificarea dreptului său la moştenire.Nici critica privind încălcarea prin textul de lege criticat a art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinută, deoarece Legea nr. 10/2001 a fost adoptată cu respectarea art. 74 alin. (1) [devenit art. 76 alin. (1)] din Constituţie, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, în care acest act normativ a fost publicat.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel în Dosarul nr. 11.330/2003 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește