DECIZIE nr. 838 din 2 octombrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 877/99/2007 al Tribunalului Iaşi – Secţia penală.La apelul nominal lipseşte Daniel Olariu, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate în acest sens.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 877/99/2007, Tribunalul Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie invocată de Daniel Olariu în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează inegalitate între potenţialii beneficiari ai actului de graţiere, deşi Legea nr. 543/2002, act de graţiere colectivă, ar trebui să fie imparţială şi să aibă la bază nişte criterii obiective. Se arată că, „în situaţia în care diferite persoane au săvârşit infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3, 4 din Codul penal, instanţele vor considera că se impune aplicarea graţierii şi înlăturarea în parte a pedepsei prin aplicarea pentru art. 215 alin. 1 şi contopirea ulterioară cu pedeapsa aplicată pentru art. 215 alin. 3 şi art. 215 alin. 4, iar alte instanţe vor considera că nu se impune aplicarea graţierii şi persoanele respective nu vor beneficia de această aplicare”. Totodată, se arată că din analiza dispoziţiilor Legii nr. 543/2002 se constată că infracţiuni care pun în pericol viaţa şi integritatea persoanei (vătămări corporale din culpă, omor din culpă) au fost considerate de legiuitor infracţiuni mai puţin grave decât cele de înşelăciune, „ceea ce dovedeşte subiectivismul criteriilor avute la baza stabilirii pedepselor care beneficiază sau nu beneficiază de legea de graţiere.”Tribunalul Iaşi – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu creează privilegii sau discriminări pentru anumiţi cetăţeni, aflaţi în situaţii identice. Mai mult, stabilirea criteriilor de determinare a infracţiunilor pentru săvârşirea cărora nu se aplică graţierea pedepselor intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta fiind singurul organ îndrituit în acest sens.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că stabilirea prin lege a criteriilor de determinare a pedepselor care se graţiază, precum şi a infracţiunilor pentru săvârşirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, potrivit căruia „Nu beneficiază de prevederile art. 1-3 cei cărora li s-au aplicat pedepse sau măsuri educative pentru următoarele infracţiuni:A. Infracţiuni reglementate de Codul penal: [… ]15. înşelăciunea, prevăzută în art. 215 alin. 2-5."Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni reprezintă un act de clemenţă, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituţionale şi conform politicii penale a statului, aşa încât stabilirea prin acest act normativ a criteriilor de determinare a pedepselor care se graţiază, precum şi a infracţiunilor pentru săvârşirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Potrivit dispoziţiilor legale criticate, toţi infractorii aflaţi în aceeaşi situaţie beneficiază ori sunt exceptaţi de la beneficiul graţierii, deopotrivă, în raport cu natura infracţiunii şi a conţinutului acesteia în formularea legală în vigoare la data săvârşirii infracţiunii. Aşa fiind, critica de neconstituţionalitate formulată de autorul excepţiei, prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală nu poate fi reţinută.Criticile referitoare la interpretarea şi aplicarea neunitară a legii de către instanţele de judecată nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 877/99/2007 al Tribunalului Iaşi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta_______

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește