DECIZIE nr. 834 din 8 iulie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Florence Bârsan, Doru Cătălin Bârsan şi Elena Baltă în Dosarul nr. 25.512/245/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 4 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 25.512/245/2006, Tribunalul Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Florence Bârsan, Doru Cătălin Bârsan şi Elena Baltă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale, deoarece instituie o inegalitate între justiţiabili, în funcţie de natura litigiilor în care aceştia sunt implicaţi. Se arată în acest sens că, "în practică, determinat de conţinutul art. 282^1 din Codul de procedură civilă, se întâlnesc în mod frecvent situaţii în care, pentru acelaşi gen de litigiu dedus judecăţii, un justiţiabil are deschise două grade de control jurisdicţional (apel şi recurs), iar un altul, doar un singur grad (recurs), toate acestea în baza unui criteriu arbitral şi fără nicio legătură cu esenţa sau complexitatea raportului litigios dedus judecăţii, respectiv valoarea obiectului cererii."Tribunalul Iaşi – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin Constituţiei. În opinia sa, "criteriul valoric adăugat celui al naturii cauzei, în funcţie de care se determină regimul căilor de atac aplicabil, are caracter obiectiv şi se aplică oricărui subiect de drept, parte în raportul juridic procesual delimitat conform criteriilor enunţate de textul legal."Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se constată că, deşi prin încheierea instanţei de judecată Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, în integralitatea acestuia, criticile autorilor excepţiei vizează, în realitate, numai dispoziţiile prevăzute de alin. 1 al articolului menţionat. Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 94 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, şi modificate prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, având următorul conţinut: „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii şi în alte cazuri prevăzute de lege.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, se invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în raport de aceleaşi prevederi din Legea fundamentală, şi faţă de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 939 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, şi Decizia nr. 522 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 9 noiembrie 2005, prin care Curtea a reţinut, în esenţă, că diferenţierea hotărârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii sau al categoriei sociale, aşa încât textul legal atacat nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituţie, de natură să aducă atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Regimul juridic diferit instituit prin art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite în vederea asigurării celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor.Soluţia pronunţată de Curte în jurisprudenţa menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Florence Bârsan, Doru Cătălin Bârsan şi Elena Baltă în Dosarul nr. 25.512/245/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește