DECIZIE nr. 834 din 23 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Nicolae Coman în Dosarul nr. 6.864/280/2009 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.864/280/2009, Tribunalul Argeş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Nicolae Coman într-o cauză de contencios administrativ şi fiscal având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu intimatul Instituţia Prefectului Judeţului Argeş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) teza întâi, art. 23 alin. (11) şi art. 53. În acest sens consideră, în esenţă, pe de o parte, că cele două texte de lege sunt în contradicţie, iar pe de altă parte, că suspendarea dreptului de a conduce se dispune doar în ipoteza în care permisul a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, aspect ce trebuie constatat de instanţa de judecată competentă prin hotărâre definitivă şi irevocabilă.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut:– Art. 103 alin. (8): "În situaţia în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanţa de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere.";– Art. 114 alin. (1) lit. e): "Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri: […]e) permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, situaţie constatată de instanţa competentă." … Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) teza întâi care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie şi art. 53 privind restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc posibilitatea autorităţii emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, atunci când această autoritate a sesizat instanţa de judecată în vederea anulării permisului de conducere obţinut cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Totodată, Curtea observă că între exercitarea dreptului de a conduce autovehicule de către unele persoane pentru care există indicii privind dobândirea permisului de conducere fără a fi absolvit un curs de pregătire sau fără parcurgerea etapelor de examinare teoretică şi practică ori prin susţinerea formală a acestora şi ocrotirea interesului general, care se identifică în acest caz cu necesitatea menţinerii siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, legiuitorul a înţeles să dea prioritate celui din urmă. Faptul că legiuitorul a instituit măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehiculul în cazul în care există suspiciuni conform cărora permisul a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie şi nici a restrângerii unor drepturi sau a unor libertăţi.În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituţie, care consacră dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cuprinde dispoziţii în sensul asigurării tuturor mijloacelor şi garanţiilor necesare dreptului la un proces echitabil al persoanei interesate.În concluzie, Curtea reţine că anularea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la art. 114 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, este o măsură tehnico-administrativă instituită de legiuitor, a cărei executare se face, în temeiul legii, de organul de poliţie rutieră.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Nicolae Coman în Dosarul nr. 6.864/280/2009 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește